Managerul Aeroportului Internaţional Craiova, Sorin Manda, a anunţat, într-un interviu acordat GdS, că o nouă companie aeriană va oferi zboruri regulate din Bănie începând din acest an. Noul operator va avea rute către Spania şi sudul Italiei, dar va suplini şi unele zboruri la care singura companie de pe aeroport din prezent, Wizz Air, va renunţa din 15 ianuarie, din cauza mentenanţei care trebuie făcută avioanelor pe care le are în flotă.
Sorin Manda a precizat că aeroportul se pregăteşte pentru intrarea în spaţiul Schengen şi a declarat că se aşteaptă în următorii ani la o depăşire a actualului record de pasageri din 2023.
Gds: Cum a fost 2023 pentru aeroportul din Craiova? Aţi anunţat în nenumărate rânduri un număr record de pasageri de la luna la lună.
S.M.: E o întrebare destul de largă şi care, până la urmă, acoperă un an de muncă şi nu numai al meu, ci în principal al colegilor mei. Din punctul de vedere al numărului de pasageri a fost cel mai bun an pe care l-a avut Aeroportul Internaţional Craiova, aproape 600.000 de pasageri, cu mult peste cât prognozam.
Asta şi în condiţiile în care 2 săptămâni nu s-a zburat pe aeroport. Deci, cel mai bun an şi faţă de anii precedenţi şi faţă de alte aeroporturi concurente din ţară noi neavând o concurenţialitate cu alte aeroporturi, dar suntem foarte atenţi la ce se întâmplă în industrie.
De exemplu, în luna noiembrie am fost al cincilea cel mai tranzitat aeroport din Romania reuşind pentru prima dată să întrecem Suceava, Bacău şi Sibiu după foarte multi ani, cred că 7-8 ani. În faţă rămân Bucureşti, Cluj, Timisoara, Iasi, lucruri care până la urmă şi din punct de vedere al dezvoltării oraşelor respective şi al ariei de captare pe care o are fiecare dintre ele este normal să aibă trafic mai mare decât noi.
În acelaşi timp a fost şi un an al provocărilor. Am avut 3 mari proiecte în implementare, am reusit să-l finalizăm până la sfârşitul anului pe cel cu achiziţia de echipamente destinate aeroportului, un proiect care a durat un an de zile de când l-am scris până l-am implementat. Am avut în acelaşi timp un proiect pentru securizare completă indoor-outdoor, pe care, la fel, la sfârşitul anului am reuşit să-l încheiem.
Al treilea proiect pe care l-am implementat cu succes a fost cel în care în luna mai a anului trecut am dat în folosinţă 2 extinderi de terminale, o investiţie a CJ Dolj şi una care ne-a ajutat să putem, în condiţii de confort, să operăm un număr atât de mare de pasageri.
Cu anumite recompartimentări ne va face să fim operaţionali din toate punctele de vedere al rigorilor legislaţiei şi europene şi austriece.
Noul terminal, cel mai mare construit după Revoluţie
GdS: Care este valoarea totală a proiectelor din fonduri europene?
S.M.: Valoarea totală a proiectelor se ridică la 150 de milioane de euro. Aeroporturi cu siguranţă nu sunt, dar există judeţe, municipii care nu au avut în 2 ani de zile investiţiile acestea.
Proiectul mare, cu ajustările de preţ, a ajuns la 113 milioane de euro. El include un terminal nou, care va putea deservi peste 2 milioane de pasageri, dar şi celelalte lucrări adiacente, sunt 21 de proiecte în acest mega proiect, care ne vor ajuta din punct de vedere al siguranţei, securităţii aviaţiei civile.
Avem şi parcare şi parc fotovoltaic pe care urmează să-l punem în funcţiune, care va asigura independenţa energetică pentru perioada următoare. Avem şi creşterea gradului de siguranţă a pistei, noi platforme pentru deservirea avioanelor. Este cel mai mai mare terminal nou construit după Revoluţie în România, undeva la 32.000 de metri pătraţi, de vreo 6 ori mai mare decât avem noi în exploatare şi ne dorim ca anul acesta, în toamnă să fie gata şi undeva la sfârşitul anului acestuia şi începutul anului viitor să fie funcţional.
E o perioadă lungă de timp până se pun toate lucrurile în funcţiune şi acelaşi timp toate acreditările pe care va trebui să le luăm
GdS: Ce implică intrarea în Schengenul aerian?
S.M.: Intrarea în Schengen impune în primul rând ca pasagerii Schengen şi non Schengen să nu se mai întâlnească, să fie spaţii bine delimitate. Noi lucrăm atent şi cu consultanţii noştri, dar şi cu colegii de la poliţia de frontieră şi am găsit o variantă pe care o s-o implementăm.
Nouă ne trebuie spaţii oarecum aproximativ egale ca suprafaţă, deoarece anul trecut, de exemplu, ponderea a fost de 62% Schengen, 38% non Schengen. Deci nu este o discrepanţă foarte mare, asta în principal deoarece Marea Britanie nu este în spaţiul Schengen şi cursele charter de sezon estival sunt mai degrabă spre zone non Schengen.
Va fi un spaţiu mai mare pentru Schengen, dar care va respecta toate cerinţele.
Cresc tarifele pentru companiile aeriene
GdS: Aţi vorbit constant despre un număr record de pasageri. Cu ce efort financiar s-a obtinut acest lucru?
S.M.: Foarte mare. Şi veniturile au crescut, dar şi cheltuielile, pentru că fac parte din costul de producţie. Ceea ce ne impactează pe noi foarte mult, spre deosebire de ultimii ani şi de alte instituţii este faptul că noi suntem sub ceea ce înseamnă ajutor de stat la nivel european, suntem spaţiu comun şi partea de cofinanţare pentru aceste proiecte a trebuit să ne-o asigurăm noi.
Neavând resursele necesare ne-am asigurat-o din credite de 20 de milioane de euro. Imaginaţi-vă că numai anul trecut am plătit undeva la 2 milioane de lei dobânzi, anul acesta vom plăti undeva la 5 milioane de lei doar dobânzi. De aceea, cred că în perioada următoare va trebui să gândim şi politica de tarife pe care o avem. Suntem cu siguranţă aeroportul din România care practică cele mai mici tarife.
Deci ne gândim să creştem tarifele pentru companiile aeriene cu minim inflaţia. De asemenea, suntem în discuţii cu alte companii aeriene şi cu operatorul pe care îl avem acum pentru a creşte numărul de curse, astfel încât să creştem numărul de pasageri, pentru că de acolo obţinem cei mai mulţi bani. Anul acesta este unul destul de greu, avem mulţi bani de dat la bănci. Noi am luat creditele pe o perioadă de 15 ani cu 3 ani perioadă de graţie.
Noi acum vorbim de dobânzi nu şi de când vom ajunge să plătim rata principală cand vom avea 2 milioane de euro pe an. Cred că 2026 va fi mult mai greu decât acum. Dar atunci vom avea un terminal nou, un milion de pasageri obligatoriu. Este o zonă în care nu avem concurenţă, în care drumul expres ne ajută, suntem mult mai aproape ca şi timp decât Bucureşti.
Sorin Manda: „În scurt timp vom anunţa un nou operator pe zboruri regulate“
GdS: Cum s-a ajuns la această creştere?
S.M.: E o creştere şi vreau să fiu cinstit, mai degrabă este o ajungere acolo unde trebuie să fie aeroportul. Nu am descoperit noi apa caldă. Deservim o zonă de 3 milioane de pasageri din 3 ţări printre care nordul Bulgariei şi nord-estul Serbiei. 15% din pasageri vin din acestă zonă.
Anul acesta este o problemă în industria aeronautică din Europa dar cu precădere în România, în principal din cauza avioanelor produse de compania europeană Airbus, care va trebui să recheme toate avioanele făcute într-o anumită perioadă pentru lucrări mai ample decât cele de mentenanţă. Operatorul pe care îl avem acum, Wizz Air, are în flotă exclusiv aceste aeronave şi are în plan ca în 4-5 luni să le treacă pe toate prin mentanţă. Şi atunci şi-a redus frecvenţa şi destinaţiile în România de pe absolut toate aeroporturile.
Din 15 ianuarie la Craiova rămânem cu un singur avion în bază. Se renunţă la anumite rute: Barcelona, Paris, Dortmund şi Madrid. La celelalte se reduce frecvenţa pentru o perioadă de 2-3 luni sigur, dar, în funcţie de ceea ce se găseşte la avioane, poate fi mai mult sau mai puţin. Este o problemă peste tot.
Noi credem că nu am atins potenţialul de pasageri şi al rutelor care pot fi deservite de la Craiova. Sunt rute foarte solicitate, precum zona Valencia Alicante, sudul Italiei, Istanbul, o cursă cu o regularitate mai mare decât cea pe care o avem acum în sistem charter, pe care trebuie să le avem în portofoliul nostru.
Suntem în discuţii cu mai multe companii şi cred că în scurt timp vom anunţa un nou operator pe zboruri regulate. Discuţiile sunt la nivel de stabilire a orarului şi frecevenţelor de rute care să acopere nevoia oltenilor de a zbura.
Este vorba despre rute pe care nu le mai avem din 15 ianuarie. Zona de Spania nu cred că este foarte bine acoperită, Dublin este o altă destinaţie foarte solicitată. În prima parte a acestui an se va definitiva. Eu mi-aş dori în primul trimestru.
GdS: Nu vă e teamă de o posibilă reacţie negativă a Wizz Air?
S.M.: Wizz Air are o cotă de piaţă de 60% la nivel naţional. Este cel mai lung şi profitabil parteneriat al Aeroportului din Craiova. Peste 90% din traficul de pasageri îl asigură ei. Nu avem vreo clauză de monopol. Concurenţa cred că este bună în orice domeniu.
Nu s-a pus problema niciodată de monopol în discuţiile pe care le-am avut. Noi suntem deschişi pentru toată lumea. Deci, nu, nu îmi este teamă că vor avea ceva de obiectat.
GdS: 2023 a fost un an cu profit sau cheltuielile impuse de proiectele europene şi-au pus amprenta asupra bugetului?
S.M.: Îl vom închide pe profit. Nu unul mare, în condiţii cu cheltuieli mari şi 2 săptămâni în care nu s-a zburat. Am văzut o întreagă nebunie pe internet că suntem falimentari, că nu avem bani de salarii.
A fost un an greu, în care la sfârşitul anului am plătit scrisori de garanţie de sute de mii de lei pentru a ne garanta o prefinanţare să accesăm mai mulţi bani din fondurile europene. A fost ultimul an în care mai puteam accesa fonduri europene, de aceea am şi atras cât pentru 2 programe de finanţare.
Anul acesta ne propunem 650.000 de pasageri. 2 milioane cred că în 2030. Pentru a atrage operatorii aerieni resursa noastra este aria în care operăm. Iaşi, de exemplu, are o creştere fulminată, deoarece operatorii şi-au redus frecvenţele pe Suceava şi Bacău, iar Republica Moldova a fost mare parte a anului închisă.
Şi atunci a rămas singurul mare aeroport în 10 milioane de locuitori. Noi avem 3 milioane. Succesul unui aeroport depinde de mărimea şi puterea financiară a zonei.
GdS: Sunt noutăţi legate de zborurile charter din acest an?
S.M.: Ele au fost deja definitivate şi sunt, în mare parte, la fel ca cele de anul trecut: Antalya, Rodos, Creta şi Tunisia. Vor fi 5 zboruri pe săptămână în Antalya. unul în Creta, Rodos şi Tunisia. Noi credem că vor avea din nou succes, deoarece anul trecut touroperatorii au avut cerere mai mare decât oferta.
