1.4 C
Craiova
duminică, 27 noiembrie, 2022
Știri de ultima orăActualitateSvante Pääbo a câştigat Premiul Nobel pentru Medicină 2022

Svante Pääbo a câştigat Premiul Nobel pentru Medicină 2022

-

Premiul Nobel pentru Medicină 2022 a fost câștigat de suedezul Svante Pääbo a anunțat luni Academia Regală Suedeză pentru Științe. Acesta a primit premiul pentru descoperirile sale privind genomul homininilor dispăruți și evoluția umană.

Anunțul a provocat o ușoară surpriză, mulți așteptându-se ca premiul să meargă să meargă la o femeie cercetător, cele mai vehiculate nume fiind Mary-Claire King, ce în 1990 a descoperit o genă responsabilă pentru cancerul de sân și Katalin Kariko, pioneră a tehnologiei ARN, conform HotNews.ro.

Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: a secvențiat genomul Neanderthalului

„Omenirea a fost întotdeauna intrigată de originile sale. De unde venim și care este legătura noastră cu cei care au venit înaintea noastră? Ce ne deosebește pe noi, Homo sapiens, de alți hominini?

Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: a secvențiat genomul Neanderthalului, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre. De asemenea, a făcut o descoperire senzațională a unui hominin necunoscut până atunci, Denisova.

Pääbo a descoperit că a avut loc un transfer de gene de la acești hominini dispăruți la Homo sapiens

De asemenea, Pääbo a descoperit că a avut loc un transfer de gene de la acești hominini dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani. Acest flux străvechi de gene către oamenii din zilele noastre are relevanță fiziologică în prezent, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții.

Cercetările fundamentale ale lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice complet noi: paleogenomica. Prin dezvăluirea diferențelor genetice care îi deosebesc pe toți oamenii vii de homininii dispăruți, descoperirile sale oferă baza pentru explorarea a ceea ce ne face să fim unici”, spune comitetul Nobel în expunerea motivelor pentru acordarea premiului.

În cliplu de mai jos puteți vedea cum explică Paabo perspectiva studiilor ADN asupra originii omului:

La început am crezut că este o greşeală de laborator”

Cu 50.000 de ani în urmă, relaţia dintre doi hominizi diferiţi, un neadertalian şi un denisovan, a dus la naşterea unui copil. Un fragment minuscul de os prezintă astăzi dovada unei acuplări între aceste două specii care au marcat evoluţia umană.

Descoperit în anul 2012 într-o peşteră din Munţii Altai din Siberia, în apropiere de frontiera dintre Rusia şi Mongolia, „Denny”, aşa cum a fost supranumit de cercetători, a aparţinut unei fiinţe de sex feminin de cel puţin 13 ani, care a trăit în urmă cu aproximativ 50.000 de ani. Osul ar proveni de la femurul acesteia, de la tibie sau de la humerus.

Grota în care ea a murit, cunoscută sub numele de Denisova, a devenit deja celebră după ce în ea au fost descoperite primele rămăşiţe fosilizate ale omului de Denisova, fragmente dintr-o falangă auriculară.

În urma analizelor efectuate pe „Denny”, geneticienii au reuşit să distingă cromozomii pe care tânăra i-a moştenit de la tatăl şi de la mama ei. Oamenii de ştiinţă au constatat, fără nicio îndoială, că acestea îi fuseseră lăsate în urmă de un neandertalian şi un denisovan.

„La început am crezut că este o greşeală de laborator”, a spus în 2018 Svante Paabo.

În călătoria lor în afara Africii, neandertalienii s-au dispersat în Europa şi în Asia de Vest, iar denisovanii s-au îndreptat către Asia de Est.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

Doi șoferi au murit într-un accident la Ploiești

Doi şoferi au murit, sâmbătă, în urma unui accident...

ȘTIRI GdS