Şomajul de lungă durată poate avea consecinţe grave, atât pentru şomeri, cât şi pentru creşterea economică şi finanţele publice, dar, potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, măsurile luate nu sunt suficient de bine direcţionate.
Prin Fondul social european (FSE), UE a finanţat, începând din 2014, mai multe măsuri de promovare a accesului la locuri de muncă. Totuşi, aceste măsuri FSE nu au fost întotdeauna adaptate pentru a răspunde nevoilor specifice ale şomerilor de lungă durată. Astfel, conform unui comunicat al Curţii de Conturi Europene, auditorii recomandă Comisiei Europene să insiste ca statele membre să utilizeze o abordare individualizată pentru a ajuta şomerii de lungă durată prin intermediul noului FSE+, care va acoperi perioada 2021-2027. De asemenea, recomandă Comisiei să evalueze eficacitatea măsurilor de „acces la locuri de muncă” care vizează şomerii de lungă durată.
„Şomajul de lungă durată afectează structura noastră socială. Riscul de sărăcie, excluziune socială şi chiar probleme de sănătate este mai mare în cazul şomerilor. Curtea a constatat că, până în prezent, mulţi şomeri de lungă durată au beneficiat de măsurile finanţate de UE, deşi nu au fost concepute în mod specific pentru aceştia. Pandemia de COVID-19 ar putea exacerba problema şomajului de lungă durată. În opinia noastră, ar fi mai bine să se aplice o abordare individualizată tuturor şomerilor de lungă durată, ca parte a politicilor naţionale active în domeniul pieţei forţei de muncă”, a declarat Lazaros S. Lazarou, membru al Curţii de Conturi Europene responsabil pentru raport.
35% din cele 15 milioane de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din UE erau şomere de cel puţin 12 luni
Persoanele care rămân fără un loc de muncă pe perioade mai îndelungate se confruntă cu probleme numeroase în găsirea unui loc de muncă deoarece îşi pierd motivaţia, încrederea şi competenţele. Conform celor mai recente date anuale disponibile, în anul 2020, 35% din cele 15 milioane de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă (5,3 milioane de persoane) din UE erau şomere de cel puţin 12 luni. Consecinţele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea exacerba această problemă.
În UE, statele membre sunt responsabile de politicile privind piaţa forţei de muncă. FSE este principalul instrument financiar al UE prin care sunt sprijinite măsurile active luate de statele membre în domeniul pieţei forţei de muncă. În perioada 2014-2020, aproximativ 11,4 miliarde de euro au fost alocate pentru abordarea „accesului la locuri de muncă”.
Auditorii au constatat că prin aceste măsuri privind „accesul la locuri de muncă” au fost finanţate diferite intervenţii în perioada 2014-2020, de care au beneficiat mulţi şomeri de lungă durată. Cu toate acestea, ei nu au fost vizaţi în mod specific. În schimb, au fost trataţi ca făcând parte dintr-un grup mai mare care cuprinde toate categoriile de şomeri sau de persoane „defavorizate”.
Mai mult, în unele state membre măsurile FSE nu reflectau neapărat amploarea problemei
De asemenea, auditorii au observat că, deşi unele servicii publice de ocupare a forţei de muncă au aplicat abordarea individualizată pentru şomerii de lungă durată ca parte a politicilor lor naţionale active în domeniul pieţei forţei de muncă, nu a existat o legătură clară între sprijinul FSE pentru „accesul la locuri de muncă” şi măsurile care abordează nevoile specifice ale şomerilor de lungă durată.
În plus, aceştia au constatat că este dificilă monitorizarea rezultatelor obţinute de FSE pentru şomerii de lungă durată, inclusiv din cauza unor deficienţe în cadrul său de monitorizare şi evaluare. Mai precis, lipsa unei categorii specifice de cheltuieli pentru diferite grupuri-ţintă (cum sunt şomerii de lungă durată) îngreunează nu numai stabilirea cuantumului fondurilor UE care au fost alocate măsurilor respective, ci şi evaluarea rezultatelor şi a impactului măsurilor asupra grupului-ţintă.
Normele pentru noul instrument „FSE+” pentru perioada 2021-2027 aduc o serie de progrese, cum ar fi modalităţile de stabilire a profilului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi de evaluare a nevoilor acestora. Cu toate acestea, auditorii invită Comisia să insiste ca, la punerea în aplicare a noilor măsuri din cadrul FSE+, statele membre să aplice o abordare care să vizeze în mod specific şomerii de lungă durată şi nevoile acestora, acolo unde problema este deosebit de acută, deoarece există mari disparităţi la nivel naţional şi regional.
În plus, auditorii recomandă Comisiei să evalueze eficacitatea măsurilor de „acces la locuri de muncă” care vizează şomerii de lungă durată.
Începând din 2011, Comisia Europeană evaluează politicile statelor membre în domeniul pieţei forţei de muncă prin procesul semestrului european. Pe baza analizei efectuate de Comisie, Consiliul adoptă o serie de recomandări specifice fiecărei ţări, solicitând statelor membre în cauză să ia măsuri specifice împotriva şomajului de lungă durată, care să includă o abordare individualizată. În 2016, această abordare a fost susţinută de o recomandare a Consiliului privind şomajul de lungă durată.
