S.O.S. demografia Doljului: se nasc puţini copii. Populaţia este îmbătrânită

Tineri pe strada
În Dolj, gradul de dependenţă este de 203 tineri la 1.000 de adulţi (Foto Claudiu Tudor)

În Dolj, decesele sunt de două ori mai multe decât naşterile, în perioada analizată de Statistică. Astfel că sporul natural rămâne negativ. Populaţia judeţului îmbătrâneşte tot mai mult. În 2019 s-a ajuns la 263 de persoane vârstnice la 1.000 de adulţi. Şi gradul de dependenţă a tinerilor de părinţi este ridicat, respectiv 203 tineri la 1.000 de adulţi. 


În ultima perioadă, populaţia judeţului Dolj a scăzut an de an din cauza sporului natural negativ, cât şi din cauza migraţiei externe, tendinţa manifestându-se cu o intensitate mai mare pentru populaţia masculină, informează Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj. Evoluţia populaţiei evidenţiază, de asemenea, proporţia majoritară a femeilor, cu o uşoară tendinţă de creştere a ponderii lor în totalul populaţiei. La 1 ianuarie 2019, populaţia după domiciliu a judeţului Dolj a fost de 689.410 locuitori, din care 333.850 de bărbaţi (48,4%) şi 355.560 de femei (51,6%).

Ca urmare, densitatea populaţiei la 1 ianuarie 2019 a fost de 93 locuitori/km2. La 1 ianuarie 2019, 55,2% (380.645 persoane) au domiciliul stabil în municipii şi oraşe, iar 44,8% (308.765 persoane) în comunele doljene. „Tendinţa de creştere a gradului de concentrare a populaţiei în municipii şi oraşe se explică prin fluxul migratoriu rural – urban, ca urmare a menţinerii în continuare a anumitor diferenţe în condiţiile de viaţă şi de muncă între cele două medii“, potrivit datelor de la Statistica.


Naşteri puţine, decese multe


Evoluţia fenomenelor demografice în perioada 01.01.-31.03.2019 comparativ cu perioada 01.01.-31.03.2018 a fost caracterizată de creşterea natalităţii şi a divorţialităţii şi de scăderea mortalităţii, nupţialităţii şi a mortalităţii infantile. În ciuda acestor ameliorări, numărul deceselor rămâne foarte mare, comparativ cu numărul naşterilor. Pe primele trei luni din 2019 s-au născut 1.265 de copii în Dolj, iar în aceeaşi perioadă au decedat 2.518 persoane (dublu faţă de numărul naşterilor). 

Numărul născuţilor vii este mai mare în 2019 faţă de aceeaşi perioadă din 2018 când se înregistraseră 1.219 născuţi-vii, iar numărul deceselor a fost de 2.597 de persoane. Sporul natural, pe primele luni din 2018 a fost negtiv (-1.378 de persoane). Sporul natural rămâne negativ în Dolj şi pe primele trei luni din 2019, respectiv -1.253 de persoane. 


Populaţia îmbătrâneşte încontinuu


Din cauza natalităţii scăzute, migraţiei şi a altor factori, populaţia doljeană este din ce în ce mai îmbătrânită. Datele statistice sunt din ce în ce mai alarmante în ceea ce priveşte această situație.Astfel, potrivit statisticilor recente, la nivelul grupelor mari de vârstă, la 1 ianuarie 2019, modificările structurale survenite sunt caracterizate de scăderea numărului şi ponderii persoanelor tinere sub 15 ani, concomitent cu creşterea numărului şi proporţiei populaţiei de 65 ani şi peste.

Un indicator numit „raport de dependenţă“ arată câţi tineri depind de adulţi, dar mai ales câţi vârstnici depind de copiii lor sau de alte persoane adulte (câte persoane în vârstă revin la 1.000 de adulţi). Raportul de dependenţă determinat pentru populaţia tânără a fost la 1 ianuarie 2019 de 203 tineri la 1.000 persoane adulte (faţă de 205 la 1 ianuarie 2018). Acest raport determinat pentru populaţia vârstnică (de peste 65 ani) a crescut foarte mult de anul trecut şi până acum. Dacă anul trecut gradul de dependenţă era de 260 de persoane vârstnice la 1.000 persoane adulte, la 1 ianuarie 2018, în debutul lui 2019, gradul de dependenţă arată că, la începutul acestui an, în Dolj revin 263 de persoane vârstnice la 1.000 de persoane adulte.

„La nivelul anului 2019, din păcate, continuă tendinţa de îmbătrânire demografică, iar partea de mişcare naturală a populaţiei, în primul trimestru al anului 2019, a fost totuşi caracterizată de o uşoară creştere a natalităţii şi de o scădere a mortalităţii. Chiar dacă acest fenomen invers de cum am fost noi obişnuiţi până acum a fost înregistrat pe primul trimestru al anului, totuşi, populaţia rămâne îmbătrânită. Diferenţa între vârstnici şi tineri este foarte mare în continuare“, a declarat Carmen Ispas, director director al Direcției Județene de Statistică Dolj.


Majoritatea familiilor au un singur copil


Familiile doljene preferă să aibă cel mult un copil. Conform statisticilor, cele mai numeroase sunt familiile cu un singur copil.În perioada 01.01.-31.03.2019 s-au înregistrat 1.265 născuţi-vii, cu 46 mai mult decât în perioada 01.01.-31.03.2018, iar rata natalităţii a fost de 7,3‰ pe total judeţ, cu diferenţe între medii: urban (7,0‰) şi rural (7,8‰).

În perioada ianuarie-martie 2019 s-au născut mai mulţi băieţi decât fete (51,4%), faţă de 52,7% în perioada similară din 2018. Se menţine în continuare ponderea majoritară a familiilor cu un singur copil, 53,7% din total, urmate de familiile cu doi copii, 31,0% şi de cele cu trei copii, 8,8%. Familiile cu patru copii şi peste deţin numai 6,5%, informează Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj. 


Doar 57,4% din copii s-au născut în cadrul căsătoriei


Statistica ne mai furnizează date care arată că mulţi copii sunt născuți de mame care nu sunt căsătorite. În perioada 01.01.-31.03.2019, 57,4% din copii s-au născut în cadrul căsătoriei, faţă de 56,0% în perioada ianuarie-martie 2018. Ceea ce înseamnă că 42,6% din copiii nou-născuţi au venit pe lume în familii monoparentale şi în familii în care membrii trăiesc în concubinaj. Cei mai mulţi copii, 49,9%, au fost născuţi de mamele casnice (49,7% în perioada similară din 2018). 

O pondere mai mică 39,5% (37,6% în perioada 01.01.-31.03.2018) o deţin copiii născuţi de mamele salariate, majoritatea (77,6%) fiind în mediul urban. După nivelul de instruire, 66,6% din mame au studii primare, gimnaziale şi medii. Ponderea mamelor cu studii superioare (26,3%) provine în principal din mediul urban.

„Cei mai mulţi copii au fost născuţi de mamele din grupa de vârstă 25-29 ani (28,2%). Observăm o diferenţă semnificativă între medii în sensul că în mediul rural cei mai mulţi copii s-au născut de mamele cu vârsta până în 24 ani, iar în mediul urban cu vârsta peste 25 ani. Astfel, mamele până la 15 ani din rural au născut de 1,2 ori mai mulţi copii decât cele din mediul urban, mamele din grupa de vârstă 15-19 ani – de 2 ori, iar cele din grupa 20-24 ani – de 1,5 ori“, informează Statistica.

Mamele din grupa de vârstă 25-29 ani din mediul urban au născut de 1,3 ori mai mulţi copii decât cele din mediul rural.

Datele statistice mai arată că, la 1 ianuarie 2019, la 1.000 de persoane de sex masculin reveneau 1.065 persoane de sex feminin (faţă de 1.064 persoane la 1 ianuarie 2018).