România are a patra cea mai mică speranță de viață din UE, respectiv 75,3 ani, față de o medie europeană de 81 de ani, dar și cele mai mici cheltuieli cu sănătatea din Uniune, conform ediției 2018 a raportului „Sănătatea pe scurt: Europa“. În România mor cele mai multe femei din Europa din cauza cancerului de col uterin. Tot aici, la fiecare cinci ore un copil mai mic de un an moare – cea mai mare rată de mortalitate infantilă din Europa, iar lista continuă.
2018 a fost anul în care salariile medicilor au crescut semnificativ. Cum arată însă sistemul medical? Ce spun statisticile de la nivel european? Cum sunt tratați pacienții români? Care este calitatea serviciilor medicale? Oare șpaga a dispărut? Sunt câteva dintre întrebările la care răspundem într-un articol-sinteză, la final de an.
Starea de sănătate a românilor s-a îmbunătățit, dar speranța de viață la naștere rămâne printre cele mai scăzute din UE. Deși oamenii trăiesc mai mult, gradul de acoperire nu este universal, iar inegalitățile socioeconomice în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate sunt mari.
„Reforma sistemului sanitar a fost constantă, dar ineficientă în mod frecvent, din cauza, în parte, a unui grad ridicat de instabilitate politică. Reformele recente s-au axat pe introducerea unor măsuri de reducere a costurilor și de îmbunătățire a accesului și a eficienței. România are a doua cea mai mare rată a mortalității din UE, după Bulgaria, de 1.530 decese la 100.000 de locuitori, față de o medie UE de 1.036 de cazuri. Cea mai frecventă cauză de deces o reprezintă bolile sistemului circulator (cardiovasculare, cerebrovasculare)“, arată un raport întocmit de Comisia Europeană și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în 2018.
„Nu ar trebui să ne culcăm pe lauri“
Această situație a stării de sănătate a românilor poate fi reflectată prin nivelul cheltuielilor pentru sănătate. Astfel, România se află pe ultimul loc în UE, cu doar 983 de euro anual pe cap de locuitor, cu peste 250 de euro sub Bulgaria. La polul opus se află Luxemburg, cu 4.713 euro, în timp ce media UE este de 2.773 de euro.
„În timp ce speranța de viață în UE este printre cele mai mari din lume, nu ar trebui să ne culcăm pe lauri. Multe vieți ar putea fi salvate prin intensificarea eforturilor noastre de promovare a unui stil de viață sănătos și prin contracararea factorilor de risc, cum ar fi fumatul sau sedentarismul. Este inacceptabil faptul că în fiecare an, în UE, pierdem prematur peste 1,2 milioane de oameni, în condițiile în care acest fenomen ar putea fi evitat printr-o mai bună prevenire a bolilor și prin intervenții mai eficiente în domeniul asistenței medicale“, a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.
Cancerul este o boală care afectează tot mai mulți olteni
România rămâne în topul negru al Europei. Salariile s-au dublat, cel puțin, iar condițiile din spitale rămân însă la fel. Nu tot personalul medical este mulțumit. Avem cel mai slab sistem medical din Uniunea Europeană. O țară în care mor pacienți care în alte spitale din Europa ar fi trăit în multe situații, o țară cu multe tratamente fără rezultate, cu lipsă de comunicare și informare, cu infecții luate din spital, corupție și pacienți descurajați. O țară cu un sistem medical din care au plecat aproximativ 15.700 de medici să lucreze în străinătate, conform unui studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS). Aceeași țară în care șase milioane de români nu au acces la servicii medicale pentru că nu sunt suficienţi doctori care să-i trateze.
Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România, în creştere cu aproape 4.000 faţă de 2008, și tot anual 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice, după cum arată datele furnizate de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. Cancerul este o boală care afectează tot mai mulți olteni. Deşi peste 40% din decesele provocate de cancer pot fi prevenite, cancerul însumează 20% din totalul deceselor în Uniunea Europeană. România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității prin cancer din Europa și asta pentru că pacienții descoperă boala târziu, având în vedere că în țară nu există programe de prevenție, iar accesul la tratament este limitat. Deși datele sunt îngrijorătoare, măsurile întârzie să apară.
Cancerul de col uterin face cele mai multe victime în România
În România mor cele mai multe femei din Europa din cauza cancerului de col uterin. Cancerul de col face ravagii în Europa, unde peste 60.000 de femei sunt diagnosticate anual cu această boală. Dintre acestea, aproape 4.000 sunt românce. Rata mortalității în țara noastră este de 2,7 ori mai mare decât în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, și de șase ori mai mare decât media din statele membre ale UE. „România are cele mai înalte rate de incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin din Europa. Este a treia cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar şi cel colorectal. Mortalitatea mare este explicabilă prin faptul că la noi în țară diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii, când neoplazia este invazivă“, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.
Cele mai multe cazuri de hepatită C din Europa
Hepatita este o problemă de sănătate publică. Și în acest caz, ne aflăm pe primul loc la nivel european, din punct de vedere al numărului total de cazuri de hepatită C. Hepatita este o boală care face aproape la fel de multe victime ca SIDA, cauzând aproximativ 1,5 milioane de decese în fiecare an. Țara noastră este pe primul loc la nivel european, din punct de vedere al numărului total de cazuri de hepatită C. Rata generală de depistare a acestei boli este foarte scăzută în România, iar majoritatea pacienților sunt diagnosticați în contextul unor analize sau la internarea în spital pentru alte afecțiuni. Oltenia are o incidență la hepatita C mai mare decât incidența pe țară, în jur de 4-5%. Marea problemă este că nu există programe bine puse la punct de depistare a cazurilor de hepatită, astfel încât să fie limitată transmiterea virusului în comunități.
Peste 44.000 de doljeni suferă de diabet
Numărul cazurilor de diabet zaharat este în România de circa două ori mai mare decât în Marea Britanie şi cu circa 40% mai mare decât în Olanda. Diabetul este boala ascunsă, care macină organismul fără să ne dăm seama că s-a instalat. Peste 44.000 de doljeni suferă de diabet, după cum arată datele Direcției de Sănătate Publică Dolj. Îngrijorător este că peste 4.000 de copii români au fost diagnosticaţi cu această maladie, numărul fiind dublu faţă de acum zece ani. La fiecare șapte secunde, un om se stinge pe glob din cauza acestei maladii. În România, două milioane de locuitori au diabet, iar alte patru milioane au predispoziție la această boală. În ultimii zece ani, aproape s-a dublat numărul bolnavilor de diabet.
Primul loc în Europa la mortalitatea infantilă
România înregistrează în continuare mari probleme când vine vorba de mortalitatea infantilă și supravieţuirea în cazurile de cancer. La fiecare cinci ore, în România, un copil mai mic de un an moare. Așa am ajuns să fim pe primul loc în Europa la mortalitatea infantilă. Urmărirea gravidei și a copilului lasă de dorit. Și aici este vorba de prevenție, de urmărirea gravidei și a copilului. Asta ține și de educația făcută populației și de activitatea medicinei primare. La noi încă există femei care vin prima dată la spital atunci când nasc. În mortalitatea infantilă trebuie umblat la politica de vaccinare, la prevenția rahitismului, a malnutriției.
Oltenia are cei mai mulţi bolnavi de tuberculoză din UE
În fiecare zi, trei români mor din cauza tuberculozei. Tuberculoza nu e boala pușcăriașilor sau a săracilor, lovește până și în cele mai protejate medii: 12.000 de români se îmbolnăvesc anual. În România, tuberculoza nu este un fenomen izolat, ucide, stigmatizează, schimbă viețile pacienților și ale familiilor lor. Oltenia are cei mai mulţi bolnavi de tuberculoză (TBC) din țară, iar România are cei mai mulți bolnavi de TBC rezistent din Europa. Tuberculoza nu este doar boala celor care poartă această povară, este boala unei țări care nu previne, nu tratează corespunzător toți bolnavii.
În România nu avem programe de prevenție prin care cei care trăiesc cu bacilul să fie depistați la timp și tratați astfel încât să nu îi îmbolnăvească și pe alții.