Acasă Actualitate ANALIZĂ Ce ar putea face statul pentru plata pensiilor în fața declinulului...

ANALIZĂ Ce ar putea face statul pentru plata pensiilor în fața declinulului demografic îngrijorător

-

În condițiile creșterii raportului dintre pensionari și angajați, nu putem să nu ne întrebăm ce va fi în viitor, dacă va avea cine să plătească viitoarele pensii sau care vor fi politicile pentru susținerea acestora. De 29 de ani ne aflăm într-o continuă degradare a demografiei. Situația s-ar putea deteriora semnificativ peste circa 10 ani când generația baby boom va ajunge la pensie. Ne referim la acei copii care s-au născut după vestitul Decret 770 din 1966, prin care întreruperea cursului sarcinii era interzisă, potrivit Hotnews.

Foarte pe scurt:
  • Dacă în 2016 erau peste 3,47 milioane persoane de peste 65 de ani, în 2030 numărul ar putea ajunge la 3,81 milioane persoane, iar în 2060 la 4,09 milioane.
  • Taxarea muncii a reînceput să urce în România în ultimii doi ani
  • Alex Milvec (EY România): pe termen lung, problema principală e dinamica acestui raport angajați/pensionari.
  • Dezbaterea europeană se conturează pe trei direcții:
  • 1. se analizează impactul creșterii longevității populației și în acest context oportunitatea creșterii vârstei de pensionare
  • 2. folosirea imigrării din afara UE pentru a rezolva parțial cererea de forță de muncă
  • 3. pe termen lung este posibil ca anumite taxe și impozite pe venituri să crească

Un raport realizat de profesorul Vasile Ghețău, arată că dacă în 2015 aveam 17,4% din populație în vârstă de peste 65 de ani, în 2030 procentul ar putea ajunge la 20,5%, iar în 2050 la 27,9%. Trebuie luat în considerare faptul că aceste ponderi sunt fără migrație. Dacă introducem acest factor, ponderile urcă.

Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia (internă şi externă), fenomene prezente la nivelul fiecărei regiuni.

Institutul Național de Statistică a realizat mai multe scenarii cu privire la evoluția numărului pe persoane vârstnice până în 2060. În varianta medie, dacă în 2016 erau peste 3,47 milioane persoane de peste 65 de ani, în 2030 numărul ar putea ajunge la 3,81 milioane persoane, iar în 2060 la 4,09 milioane.
Posibile soluții pentru plata pensiilor

Taxarea muncii a reînceput să urce în România în ultimii doi ani. Totuși, ne aflăm la niveluri inferioare față de 2012. Poate că nu se va merge pe această variantă, de creștere a taxării muncii, pentru că ar putea duce spre munca la negru. Mai trebuie avut în vedere faptul că economia se schimbă, robotizarea fiind din ce în ce mai facilă, iar soluțiile de inteligență artificială preiau multe dintre activitățile simple.

HotNews.ro a vorbit cu Alex Milcev, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România. El este de părere că raportul numărului de angajați și a celor de pensionari va fi problema, el neluând în calcul generația decrețeilor care vor ajunge la pensie de prin 2027.

„Mai important pentru discuția noastră e raportul între numărul de angajați și numărul de pensionari, care se pare că scade, astfel sporind presiunea asupra surselor de finanțare a sistemului de pensii”, spune Milcev.

Desigur, spune el, sunt și alte lucruri de observat în ceea ce privește nivelul pensiilor, inclusiv cele primite de cei care au lucrat în sectorul public (care au crescut constant). Însă, pe termen lung, problema principală e dinamica acestui raport angajați/pensionari.

„În teorie, la o asemenea provocare financiară un raspuns instinctiv ar putea fi creșterea fiscalității pe muncă. Însă, aici riscul este de a ajunge într-un cerc vicios: cu munca disponibilă în scădere, taxarea ei în continuă creștere va deveni un impediment major și va împinge spre munca la negru sau spre oportunități în afara țării, mai ales pentru cei mai calificați. Evident că acest rezultat trebuie evitat cu orice preț”, a declarat reprezentantul EY.

Și aici dezbaterea europeană se conturează pe câteva direcții, spune el:

  • În primul rând, se analizează impactul creșterii longevității populației și în acest context oportunitatea creșterii vârstei de pensionare. Unele țări au și procedat în acest sens, altele doar o consideră – există aici și o dimensiune politică și demografică, câteodată mai importantă decât cea financiară. Creșterea vârstei de pensionare reduce nevoia de finanțare pe termen lung și deci poate să reducă presiunea pe fiscalitatea muncii.
  • Altă idee și mai controversată (mai ales în contextul european actual) este folosirea imigrării din afara UE pentru a rezolva parțial cererea de forță de muncă. Ținand cont de multe studii care arată că imigranții în general sunt contribuitori net în economiile în care lucrează, pe termen lung, și ei ar putea oferi soluția parțială a finanțării sistemului de pensii. De pildă, deja observăm cum vin în Romania la muncă persoane cu diverse calificări din afara UE, inclusiv din țări asiatice. Angajatorii români ce îi aduc în tară deseori nu o fac pentru un arbitraj financiar – nu, îi aduc din cauza lipsei de forță de munca autohtonă.
  • Parerea mea este că problema atât de complexă că aceasta are și soluții complexe, nu toate fiind în zona de fiscalitate crescută a muncii. Cred că pe termen lung este posibil ca anumite taxe și impozite pe venituri să crească (e.g. impozit pe venit care acum în Romania este printre cele mai reduse din UE). Însă nu cred că această creștere poate fi mare, întrucât de la un nivel în sus ea va fi contraproductivă”, spune Milcev.

Potrivit acestuia, foarte important pentru orice Guvern în Romania este să urmăreasca cele mai bune practici internaționale în aceste domenii, care se aplică deja sau se vor aplica în curând în alte țări. Și, în funcție de rezultatele observate, să adopte un model cât mai ușor de implementat în condițiile țării noastre.

Intrăm în cel de-al 30-lea an de degradare a demografiei

Într-un interviu recent acordat HotNews.ro, profesorul Vasile Ghețău spunea că anul 2018 este cel de al 29-lea an de declin al populației țării și evoluțiile au continuat în același sens: o scădere naturală apropiată de 70 de mii locuitori și o migrație externă negativă la nivelul anului anterior – 55 mii persoane.

“Cu alte cuvinte, suntem mai puțini cu 120-130 mii locuitori față de începutul anului. Este un declin mare, foarte mare, pentru o populație rezidentă ajunsă la 19,5 milioane locuitori. Se pot adăuga continuarea ascensiunii procesului de îmbătrânire demografică și cea a stagnării creșterii speranței de viață la naștere. Depopularea țării a intrat într-o fază nouă, cu o pierdere anuală care depășește 100 de mii locuitori”, a spus profesorul.

  • O privire asupra întregii perioade 1990-2018 ne dezvăluie un declin imens, de 3,8 milioane locuitori. În proporție de aproape 75 la sută declinul provine din migrație externă dar o schimbare majoră este în plină dezvoltare: după anul 2010 declinul populației rezidente are originea dominantă în scăderea naturală a populației.

„Pentru întreaga perioadă 1990-2018 declinul natural a depășit un milion de locuitori! Este o pierdere imensă la nivelul unei populații de dimensiunea celei a României. Declinul natural are o determinare mult mai complexă decât declinul prin migrație externă. Este vorba de un complex de factori economici, sociali, culturali, medicali și de altă natură, cu acțiun și efecte etalate în timp și caracterizați prin stabilitate, inerție și rigiditate”, a afirmat Vasile Ghețău.

 

ȘTIRI VIDEO GdS