Comisia juridică a Senatului a amânat, astăzi, pentru 9 mai, dezbaterea propunerii de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prin care președintele este eliminat din procedura de numire a conducerii ÎCCJ și a șefilor de parchete, scrie Agerpres.
Propunerea legislativă, inclusă pe ordinea de zi de marți a comisiei, a cărui inițiator este președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a mai fost amânată pe 14 și 28 martie și 19 aprilie. Pe ordinea de zi de astăzi a Comisiei juridice se aflau mai multe proiecte de acte normative care vizează modificări ale Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.În 25 aprilie, ministrul Tudorel Toader anunța în ședința Comisiei juridice a Senatului că pachetul de legi referitoare la Justiție va fi trimis marți la CSM, pentru ca acest organism să-l mai parcurgă încă o dată, iar în ziua în care își dă avizul va fi trimis la Guvern și la Parlament. „Pe rolul Parlamentului se află cinci proiecte de lege, toate referitoare la legile justiției. Le-am inventariat și eu, toate pot fi puse în discuție și adoptate independent de ceea ce venim noi. Una dintre ele este din 2008, OUG 46/2008 (Ordonanța de Urgență pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor — n.r.) prin care se dorea intrarea în magistratură doar pe simplu interviu la o vechime de 18 ani”, preciza Tudorel Toader la acea dată.
Călin Popescu-Tăriceanu propune în inițiativa sa legislativă modificarea articolului 53 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.
În prezent, art. 53 alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții de la ÎCCJ sunt „numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani”.
Călin Popescu-Tăriceanu propune ca și art. 53 alin. 6 să fie modificat, astfel încât revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți să se facă „de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător”. În prezent, revocarea din funcție se face de către președintele României, la propunerea CSM. În inițiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat — „Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului”. De asemenea, președintele Senatului propune și modificarea art. 54 alin. 1, în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia să fie numiți „de CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.
Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. Inițiativa legislativă a președintelui Senatului vizează și modificarea alin. 4, astfel că „revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică corespunzător”.
De asemenea, Tăriceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului în discuție, care stipulează că președintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcții, „aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.
