Grecia se află din nou într-o perioada de instabilitate politică, după demisia premierului Tsipras şi anunţarea alegerilor legislative anticipate pe care el speră totuşi să le câştige. Un recent sondaj de opinie arată că Syriza lui Tsipras este creditată cu 33,6% din voturi. Pentru a avea majoritate absolută are, însă, nevoie de 37%. Nea Democraţia (dreapta), principalul partid de opoziţie, nu poate obţine, în acest moment, mai mult de 17,8% din voturi. Actuala situaţie, din nou tulbure la Atena preocupă liderii zonei euro. Ea va constitui de altfel subiectul central al agendei întâlnirii de luni, de la Berlin, între Angela Merkel şi François Hollande.
Gândită de Tsipras de mai multă vreme, în focul luptelor interne din partidul sau legate de negocierile cu creditorii intarnationali şi rezultatele lor, operaţiunea denumită „clarificarea” este în plină desfăşurare. Prima etapă a fost crearea unei noi formaţiuni politice de către aripa radicală a partidului Syriza, cea care a contribuit în mod categoric la victoria lui Alexis Tsipras din 25 ianuarie anul acesta. Luându–şi denumirea de „Unitatea Populară” (omagiu adus fostului lider chilian Salvador Allende, acest nou partid de stânga este condus de fostul ministru al Energiei, Panagiotis Lafazanis, considerat unul din cei mai vehemenţi critici ai austerităţii. Nu se ştie deocamdată dacă din această nouă formaţiune politică a Stângii dure face parte şi fostul ministru al Economiei, Yanis Varoufakis, opus în mod deschis acordului încheiat de Tsipras cu creditorii. Ceea ce s-a aflat din presa franceză de sâmbătă este participarea sa la o sărbătoare a Stângii dure din Partidul Socialist Francez, invitat de fostul ministru al Economiei, Arnaud Montebourg.
Tsipras consideră absolut necesară operarea unor reforme profunde pentru ieşirea din criză
Făcând această„mutare-surpriză” prin prezentarea demisiei şi iniţierea de alegeri anticipate, Alexis Tsipras a mizat pe o imperios necesară „clarificare” în cadrul Stângii elene. Părăsit la 14 iulie de circa 40 de deputaţi ai Syriza, cu prilejul votului din parlamentul elen asupra planului de salvare, Tsipras a ajuns dependent de opoziţie, situaţie în care este pusă sub semnul întrebării îndeplinirea angajamentelor luate la negocierile cu Troika. O situaţie deloc comodă, dacă nu periculoasă pentru stabilitatea politică a Greciei. Şi a făcut a doua mutare. El a venit la posturile elene de televiziune şi a cerut grecilor ca ei să decidă dacă acordul încheiat cu creditorii este valabil pentru a ieşi cât mai curând din dependenţa de planuri de rigoare şi să desemneze pe cei care pot face reformele necesare pentru atingerea acestui obiectiv deloc simplu de realizat, dar absolut necesar. Lansarea acestor reforme va fi, deci prioritatea viitorului guvern – înaintea renegocierii datoriei.
Ce şanse are Syriza lui Tsipras la viitorul scrutin?
Un recent sondaj de opinie creditează partidul lui Tsipras cu cel mai mare număr de voturi, respectiv 33,6% din intenţiile de vot, dar insuficient pentru a avea o majoritate absolută (de37%). Nea Democraţia (Dreapta) nu speră la mai mult de 17,8%(faţă de 28% cu cât era creditat în ianuarie). To Potami, partid de centru, proeuropean, posibil aliat în coaliţia lui Tsipras este creditat cu 6,1% din voturi. Actuala situaţie, din nou tulbure la Atena preocupă liderii zonei euro. Ea va constitui subiectul central al agendei întâlnirii de luni, de la Berlin, între Angela Merkel şi François Hollande.
