Vineri, 14 august, drapeul înstelat american flutură din nou la Havana, la 54 de ani de la ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Secretarul de Stat american John Kerry, primul oficial de acest rang ce vizitează Cuba din 1945, s-a aflat, împreună cu o delegaţie, pentru zece ore în capitală cubaneză pentru a marca noua etapă pe calea normalizării relaţiilor americano-cubaneze.
Aşa cum se ştie, apropierea dintre Washington şi Havana fost angajată cândva la mijlocul lunii decembrie 2014, după ce Barack Obama a afirmat că „eşecul embargoului instituit în urmă cu jumătate de secol împotriva Havanei impune o schimbare a politicii”. Dar, aşa cum remarcă un corespondent la Washington al ziarului „Le Monde”, au fost necesare mai bine de şapte luni de complicate negocieri pentru traducerea în fapte a deciziei istorice a preşedintelui american. Mulţi îşi pun întrebarea câtă vreme va mai trece până la normalizarea completă a relaţiilor dintre cele două ţări, câtă vreme sunt în suspensie probleme cum ar fi statutul bazei de la Guantanamo, revendicată de Havana, problema indemnizaţiilor societăţilor ce au aparţinut unor cetăţeni americani expropriaţi însă după triumful revoluţiei castriste, soarta unor americani urmăriţi de justiţia americană pentru delicte de drept comun dar care s-au refugiat în Cuba şi sunt consideraţi refugiaţi politici. La toate acestea se adaugă problema respectării de către Cuba a drepturilor fundamentale ale omului, domeniu în care Havana are mult de făcut.
Obstacolele în calea ridicării embargoului nu sunt doar bilaterale
Corespondentul ziarului „Le Monde” relevă în mod deosebit faptul că republicanii din Senatul SUA, cărora li se adaugă şi câţiva „ulii” democraţi, se opun numirii unui ambasador american la Havana, considerând că partea americană a făcut concesii inadmisibile în dosarul privind respectarea drepturilor omului, fără să fi obţinut ceva în schimb. Motiv pentru care, spun analiştii politici de la Washington, nu este exclus un eşec la votul de confirmare cerut pentru viitorul diplomat american. Republicanii sunt de asemenea decişi să nu abroge unele legi adoptate în perioada 1961-1996 ce vizau izolarea economică a Cubei, dar care acum, pentru Havana, este unul din principalele obiective în vederea normalizării totale a relaţiilor bilaterale. Probemele americano-cubaneze ocupă un loc deloc neglijabil în actuala campanie pentru prezidenţialele de anul viitor din SUA. Hillary Clinton, considerată încă favorită în campania pentru obţinerea candidaturii din partea democraţilor, pledează în favoarea ridicării embargoului anti-cubanez. Un discurs electoral bine argumentat a rostit Hillary Clinton la Miami, fieful exilaţilor cubanezi, unde a prezentat avantajele pentru politică americană în zona Americii latine a normalizării relaţiilor cu Cuba, ale ridicării embargoului instituit împotriva acesteia în urmă cu jumătate de secol. Domnia sa a avut confruntări dure pe această tema cu candidaţi la alegerile primare în vederea obţinerii candidaturii republicane, între care, extrem de vehemenţi au fost senatorul de Florida Marco Rubio, fiu de exilat cubanez, Jef Bush, fost guvernator de Florida, sau senatorul de Texas Ted Cruz, de asemenea fiul unui exilat cubanez la Miami.
