Marţi dimineaţă, Banca Chinei a anunţat devalorizarea monedei naţionale, după identificarea unor indicatori macroeconomici sub aşteptări, îndeosebi în urma unei diminuări, în luna iulie, a exporturilor. Banca a fixat punctul median al bandei de fluctuaţie cotidiană autorizată a yuanului la 6,2298 pentru un dolar, faţă de 6,1162 în ziua precedentă – un curs considerat a fi cel mai scăzut din ultimii trei ani. „Dat fiind că în comerţul cu bunuri continuă să se înregistreze excedente relativ importante, rata de schimb efectivă a yuanului este încă relativ puternică în raport cu alte devize”, preciza totuşi Banca Chinei în comunicatul sau de marţi. Se impune însă o ameliorare la fixarea unui punct median al yuanului pentru a răspunde nevoilor pieţii”. Corespondenţii agenţiilor de presă Reuters şi AFP, citaţi de „Les Echos”, apreciază că, după standardele chineze, această diminuare cu 2% a valorii yuanului este totuşi „enormă”. Căci, cifre oficiale arată că, înaintea deciziei de marţi, valoarea yuanului varia, începând din luna martie, într-o bandă de fluctuaţie cotidiană extrem de strânsă, respectiv între plus sau minus 0,3%.
Exporturile sau FMI?
Decizia Băncii Centrale a Chinei intervine la trei zile după anunţul privind diminuarea exporturilor, în luna iulie, cu 8,3%, cea mai drastică scădere din ultimele patru luni. Acest anunţ era însoţit de un altul privind o nouă reducere a preţului la producţie, ajuns la cel mai scăzut nivel din 2009 până în prezent. Cifre oficiale date publicităţii sâmbătă şi preluate de „Les Echos” arată că diminuarea exporturilor din ultimele luni s-a produs că urmare a cererii mai reduse în Europa şi mai ales în SUA , considerate principalul debuşeu pentru exporturile chineze. Zhou Hao, economist la Commerzbank AG din Singapore are însă dubii că cifrele de mai sus referitoare la exporturile Chinei explică în totalitate decizia Băncii Chinei de reducere a valorii yuanului. În opinia sa, ea este legată mai degrabă de Drepturile Speciale de Tiraj ale FMI (DST), care sunt calculate în baza unui panel de devize din care yuanul încă nu face parte. Pekinul insistă de mai multă vreme ca şi yuanul să fie inclus în panelul respectiv dar, spune Zhou Hao, este necesar – în acest scop – un mecanism axat pe piaţă şi o anumită volatilitate a cursului. Un recent raport al FMI estima că fiind justificată respingerea ca în septembrie 2016 să fie admisă integrarea yuanului în panelul de devize al Fondului, invocându-se necesitatea de progrese ale Chinei pe calea reformării pieţei sale de schimb.
