La 9 aprilie, Grecia va trebui – şi chiar a promis – să plătească cele 458 milioane de dolari datoraţi FMI. În 8 aprilie, deloc întâmplător pentru mulţi analişti politici europeni, Alexis Tsipras va merge la Moscova, unde se va întâlni cu Vladimir Putin şi alţi importanţi oficiali ruşi. Duminică ministrul grec de Finanţe, Varoufakis, s-a aflat la Washington, pentru convorbiri „informale” cu Christine Lagarde, director general al FMI. Întrebată cum interpretaeză traiectoria acestor evenimente, Coralie Delaume, eseista şi cunoscută în presa franceză ca un analist politic bine informat în chestiunile europene, a declarat ziarului „Le Figaro” că ea le consideră „începutul unei bulversări economice şi geopolitice majore”.
În opinia Coraliei Delaume, este greu de spus dacă Alexis Tsipras şi-a schimbat poziţia în relaţiile cu Bruxellesul, dar ceea ce pentru domnia sa este sigur este faptul că acesta „nu a capitulat… şi totul pare a arată că nu o va face”. În ultima listă de reforme trimisă zilele trecute europenilor, spune jurnalista citată, guvernul grec a făcut concesii, îndeoesbi în privinţa privatizării portului Pireu în favoarea companiei chineze Cosco, decizie interpretată de unii analişti drept preludiul hotărârii lui Tsipras de a se preda. Guvernul grec nu cedează, însă, în două chestiuni importante: nu doreşte o reformă a sistemului de pensii şi nici măsuri vizând liberalizarea pieţii muncii. Tsipras, spune Coralia Delaume, este în situaţia de a fi „singur contra toţi„. Nimeni în UE, nici măcar guvernele de stânga europene nu -i acordă nici cel mai mic sprijin. Şi, remarcă jurnalista, pe acest fond, se apropie data crucială de 9 aprilie, când statul grec trebuie să ramburseze FMI 458 milioane de dolari din împrumutul contractat de guvernele anterioare. Întrebată dacă vizita la Moscova, cu o zi înaintea acestei scadenţe, respctiv în 8 aprilie, este o pură întâmplare sau o acţiune gândită, jurnalista spune: „Dacă Grecia este tentată – în absenţa aliaţilor europeni – să se orienteze spre China, se poate interpreta că este cu atât mai mult tentată să joace cartea rusească„.
Ce-i poate apropia pe greci de Moscova?
În sprijinul unui astfel de scenariu, jurnalista reaminteşte relaţiile vechi, tradiţionale existente între Grecia şi Rusia. Foarte recent, Alexis Tsipras spune că „o apropiere între cele două ţări…îşi are rădăcini în relaţiile frăţeşti pe care cele două popoare le-au clădit în lupta comună în momente critice ale istoriei” (cu trimitere îndeosebi la lupta împotriva nazismului). Mai mult, relevă Coralia Delaume, relaţiile dintre Grecia şi Rusia au cunoscut în ultima perioadă o vizibilă dezvoltare. Zilele trecute, ministrul grec al Energiei, Panagiotis Lafazanis, a făcut o vizită la Moscova, cu scopul de a discuta traseul viitoarei conducte de gaze naturale „Turkish stream”, ca răspuns la decizia lui Putin de a anula proiectul South stream , după instituirea sancţiunilor europene. Din motive lesne de înţeles, Grecia s-a dorit parte la acest nou proiect.
Un alt motiv de apropiere între Atena şi Moscova, menţionat de jurnalista franceză, este chestiunea armelor. În această privinţă, reaminteşte ea citând presa greacă, ministrul grec al Apărării, Panos Kammenos, pare să facă un joc dublu: el discută atât cu Statele Unite cât şi cu Rusia, însoţindu-l în 8 aprilie pe Tsipras la Moscova. El caută un substitut al Uniunii Europene. De fapt, subliniază Coralia Delaume, în condiţiile în care guvernul Tsipras este pe cale să redeschidă câteva vechi dosare şi să readucă în actualitate mai multe scandaluri de corupţie în care sunt implicate firme germane prezente în Grecia, apare ca fiind logică orientarea Atenei spre diversificarea furnizorilor în domeniul militar. De văzut, spunem noi, cu ce preţ. Sigur, constată jurnalista franceză, motive pentru o apropiere între Grecia şi Rusia sunt multe, ele rezultând din „maniera inamicală” cu care europenii tratează Grecia. Ea nu poate da ca sigură o legătură între vizita, din 8 aprilie, a lui Tsipras la Moscova şi obligaţia de a rambursa la 9 aprilie imensa sumă de aproape 500 milioane dolari datorată la FMI. Ziarul britanic „The Telegraph” care, citând un oficial grec, notează că Grecia nu dispune de fondurile necesare pentru a face faţă tutror obligaţiilor sale. Rambursând întreaga sumă datorată FMI, nu mai are cu ce plăti salariile funcţionarilor şi pensiile.
Ieşirea din zona euro este din nou o ipoteza credibilă
Da, spune jurnalista, este credibilă „mai mult că oricând„. După toate încercările făcute pentru a ajunge la o soluţie, subliniază ea, Tsipras a arătat populaţiei elene ” până la ce punct este dogmatică şi nerezonabilă Uniunea Europeană„…El pregăteşte concomitent spiritele în restul Europei. În urmă cu câteva zile, cunoscutul ziarist Jean Quatremer de la „Liberation”, anunţa pe twiter instituirea unui control asupra capitalurilor în Grecia la o dată situată în jur de 10 aprilie. De asemenea, un site grec,” To Pontiki”, difuza o informaţie potrivit căreia responsabilii europeni se aşteaptă că Grecia să introducă o „dublă moneda„. Cu alte cuvinte, în lipsa monedei euro, ar putea imprima titluri de recunoaştere a datoriei („I owe you”) pentru a face faţă scadenţelor interne, pentru a plăti salariile şi pensiile. Astfel, o parte a drumului spre ieşire din zona euro va fi făcut.
În acest moment, grecii au de ales doar ieşirea din zona euro sau capitularea
Chiar dacă ieşirea din zona euro nu a figurat în platforma electorală a lui Tsipras şi chiar dacă grecii, în marea lor majoritate, nu doresc acest lucru, spune jurnalista Coralia Delaume, ei nu au în acest moment – foarte dificil – de ales decât între ieşirea din zona euro sau capitularea. Ori, aşa cum se ştie, tocmai refuzul de a suporta în continuare umilinţe din partea UE, o carte jucată decisiv în campania electorală, a adus Syriza la guvernare.
Ce consecinţe geopolitice ar avea apropierea Greciei de Rusia
Jurnalista franceză menţionează în primul rând un lucru la care nimeni nu se mai gândeşte în acest moment în UE. Toată lumea pare convinsă că geopolitica este o ramaşiţă a secolului al 19-lea şi că azi, noi ne aflăm în era economiei, a contabilităţii. Datoriile, deficitele publice par să fie unicele lucruri ce preocupă Europa, devenită , potrivit jurnalistei franceze, „o gaură neagră politică„. Dar sunt şi alte aspecte ale apropierii Greciei de Rusia care pot avea un impact geopolitic. În acest context, Coralie Delaume reaminteşte legăturile tradiţionale ale Rusiei cu Ciprul, pe care l-a salvat de la colaps financiar în 2013. La ora actuală, cele două ţări pun la cale o revanşă: Putin şi Nicos Anastasiades au semnat un acord ce permite marinei ruseşti să utilizeze porturile cipriote, să fie, deci, bine „înfiptă” în Mediterana. Urmează porturi ale Greciei?. Ce spun europenii?.
