http://www.youtube.com/watch?v=lbtP0LH6BIA
Numărul cazurilor cu suspiciune de boala limbii albastre creşte de la o săptămâna la alta în judeţul Dolj. Cât de bine reuşesc autorităţile să ţină situaţia sub control, este greu de spus, având în vedere că, până în prezent, nici un târg din judeţul Dolj în care se comercializează animale nu dispune de autorizaţie sanitar-veterinară de funcţionare. Cu toate acestea însă, ieri a fost luată decizia de închidere a târgurilor pentru speciile receptive (bovine, ovine şi caprine), până pe 5 octombrie 2014.
În judeţul Dolj, 94 de bovine sunt suspecte că au contactat boala limbii albastre, iar în alte 22 de cazuri, analizele au confirmat prezenţa virusului. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Dolj, până în acest moment, în judeţ au murit două bovine, iar restul primesc tratament. „Săptămâna trecută aveam cazuri confirmate în comunele Greceşti şi Argetoaia. Acum însă, putem vorbi de noi cazuri confirmate şi de alte zeci de suspiciuni în localităţile Greceşti, Argetoaia, Secu, Teslui, Rojişte, Bratovoieşti, Brădeşti. Avem animale aflate sub tratament, unele cazuri sunt mai grave, altele mai ușoare. Îi sfătuim pe proprietarii de animale să nu le vândă samasarilor dornici să ofere câteva sute de lei în schimbul unei bovine care prezintă suspiciuni de boală, ci să urmeze cursul firesc: anunţarea veterinarului, tratarea animalului. În cazul în care tratamentul nu mai poate salva animalul, proprietarul trebuie să ştie că va fi despăgubit. Se realizează o comisie locală și, în funcție de prețul pieței, vârstă, rasă și stare de întreținere, este evaluat animalul. Dacă proprietarii animalelor anunţă încă de la primele simptome medicul veterinar, animalul poate scăpa. Este important însă ca animalul să aibă o stare fiziologică bună, înainte de contactarea virusului, deoarece cu ajutorul tratamentului poate trece fără probleme prin boală. Avem deja şase animale care, cu ajutorul tratamentelor, au depăşit boala. Vrem să precizăm încă o dată că această boală nu se transmite mai departe la om, iar între bovine, asta nu se întâmplă decât prin înțepătură de țânțar. Dacă se făcea dezinsecția anul acesta, poate nu mai exista această problemă“, a spus Andrei Butaru, directorul DSVSA Dolj.
Nici un târg din judeţ nu are autorizaţie să vândă animale
Reprezentanţii DSVSA Dolj susţin însă că în orice moment pot apărea noi cazuri. Cel puţin până pe 15 octombrie, odată cu instalarea perioadei reci, când pericolul se diminuează până la dispariţie. „În Colegiul Prefectural de astăzi (ieri – n.r.), am decis să dispunem închiderea tuturor târgurilor din judeţ în care se comercializează animale. A fost aprobat un plan de măsuri în ceea ce priveşte limitarea extinderii bolii, printre altele stabilindu-se şi închiderea târgurilor pentru speciile receptive (bovine, ovine şi caprine), până pe 5 octombrie“, a declarat Andrei Butaru. Cel mai grav este însă faptul că nici un târg din judeţul Dolj nu dispune de autorizaţie sanitar-veterinară. „În nenumărate rânduri am somat primăriile că vom închide aceste târguri. Nimeni nu a manifestat însă interes pentru asigurarea apei curente şi a energiei electrice, a spaţiilor comerciale, a padocurilor pentru animale. În Dolj, funcţionează 22 de târguri săptămânale în Mârşani, Dăbuleni, Pleniţa, Poiana Mare, Amărăşti, Leu, Celaru, Bechet şi altele. Dacă aceste târguri ar fi dispus de ţarcuri special amenajate pentru animale, situaţia ar fi fost extrem de simplă. Vom dispune controale în toate aceste târguri pentru a nu permite intrarea animalelor receptive pentru comercializare“, a explicat directorul DSVSA Dolj.
„Eu cred că autorizarea nu constă în obţinerea unei ştampile, nu se rezolvă nimic aşa“
Motivul pentru care nici un târg din judeţ nu are autorizaţie de funcţionare este cel al lipsei fondurilor necesare investiţiei, susţin edilii din judeţ. „Am realizat amenajări radicale în târgul din comuna Leu. Am amenajat un spaţiu special destinat comercializării produselor lactate, am făcut alei betonate pentru ca oamenii să nu mai meargă prin balegă sau nămol ca altă dată, am adus apă potabilă în târg: două surse de apă pentru spaţiile special amenjate vânzătorilor şi o cişmea publică. Mai mult decât atât, am construit mese în toată regula pentru ca vânzarea să nu mai fie făcută pe pământ, am amenajat parcarea, care seamănă cu cea a unui centru comercial din Craiova, în care au loc de voie 150 de maşini. Şi toate acestea din resursele proprii ale primăriei. Am amenajat chiar şi ţarcuri separate pentru delimitarea vânzătorilor de diverse produse. Autorizaţia unui târg însă presupune şi alte lucruri. Tocmai din acest motiv, am intrat în posesia unui proiect al unui târg autorizat din judeţul Vâlcea pe care îl studiem pentru a urma toţi paşii fireşti în vederea acreditării. Am avea nevoie de încă 200 de milioane de lei pentru a amenaja târgul aşa cum scrie la carte… Eu cred că autorizarea nu constă în obţinerea unei ştampile, nu se rezolvă nimic aşa. Ar trebui să ne declarăm mulţumiţi că nu am avut probleme de-a lungul anilor, că la noi se vând doar animale crotaliate. Şi ar mai fi ceva ce ar trebui să ne dea de gândit. Cu fiecare an care trece, numărul animalelor scade. Mai avem doar aproximativ 1.000 de capete de bovine. Din punctul meu de vedere, autorizarea înseamnă ca medicii veterinari să îşi facă simţită prezenţa, să aibă practic un punct de lucru în aceste târguri pentru a gestiona cum se cuvine situaţia“, a precizat Iulian Cristescu, primarul comunei Leu.
„Oamenii vor ajunge să vândă animalele direct de acasă, iar primăria nu va mai avea nici un fel de autoritate”
De aceeaşi părere este şi edilul oraşului Bechet. Aici însă, ar fi nevoie de o reabilitare din temelii a târgului deja existent. „Târgul nostru de săptămână funcţionează în fiecare sâmbătă. Pentru a obţine autorizaţie, trebuie să reabilităm complet târgul. Ar fi o investiţie majoră, care se ridică la 60.000, chiar 70.000 de lei. Avem ţarcuri pentru animale, însă sunt foarte vechi. Avem nevoie de hale specializate pentru comercializarea produselor lactate. Anul ăsta este practic imposibil să realizăm o asemenea investiţie. Ne gândim serios să prindem acest proiect anul viitor. Se întinde pe o suprafaţă de aproximativ două hectare. La noi se vând în special porci şi bovine. Nu se va rezolva mare lucru cu această decizie de închidere a târgurilor. Oamenii vor ajunge să vândă animalele direct de acasă, iar primăria nu va mai avea nici un fel de autoritate. Nu o să avem nici măcar siguranţa că acele animale sunt sănătoase sau bolnave. Ne vom trezi cu alte probleme“, a spus Gheorghe Ionele, primarul oraşului Bechet.
În zona de control de 20 km din jurul focarelor se vor efectua inspecţii clinice periodice
Pe lângă măsura de închidere a tuturor târgurilor pentru comercializarea animalelor, în Colegiul Prefectural s-a decis identificarea tuturor exploataţiilor de rumegătoare şi efectuarea unui recensământ al animalelor domestice receptive (bovine, ovine, caprine etc.), evaluarea numărului şi arealurilor de viaţă ale rumegătoarelor sălbatice receptive (cervidee etc.) din zona de protecţie delimitată. Mai mult decât atât, în zona de control de 20 km din jurul focarelor se vor efectua inspecţii clinice periodice (lunare – n.r.) ale rumegătoarelor domestice (bovine, ovine, caprine etc.) de către medici veterinari desemnaţi de DSVSA Dolj. În restul zonei de protecţie (până la 100 km), la notificarea deţinătorului de rumegătoare se va acţiona ca la suspiciune. În cazul în care nu se constată modificări ale stării de sănătate a animalelor, se menţionează aceasta în fişele de monitorizare clinică. Inspecţia clinică este în responsabilitatea medicilor veterinari desemnaţi de DSVSA Dolj. Deţinătorii de animale trebuie informaţi despre evoluţia bolii, dar şi instruiţi cu privire la observarea permanentă a rumegătoarelor pe care le deţin şi obligativitatea anunţării oricărei modificări a stării de sănătate a animalelor medicului veterinar de liberă practică împuternicit ori medicului veterinar oficial şi adresarea de recomandări privind curăţarea şi îndepărtarea gunoiului de grajd de lângă adăposturi, tratamentul rumegătoarelor cu substanţe insecticide sau insectifuge pentru a preveni infectarea cu virusul bluetongue, curăţarea mecanică a adăposturilor şi efectuarea de dezinsecţii. Personalul Direcţiei Silvice Dolj şi al filialelor AVPS Dolj are obligativitatea de a colecta şi transporta probe la laboratorul DSVSA Dolj, pentru investigaţii de laborator, de la rumegătoarele sălbatice cu stare de sănătate modificată şi eventual cadavre.
