Cu fiecare an care trece, numărul instituţiilor publice de asistenţă socială din ţara noastră creşte. Dacă, la 31 martie 2013, în România funcţionau 389 de astfel de instituţii, la 31 martie 2014 erau 394. O treime din instituţiile rezidenţiale sunt centre de îngrijire şi asistenţă, cu 16.000 de beneficiari. Pentru recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică există 53 de centre, având peste 5.300 de beneficiari. La nivel judeţean, conform statisticii prezentate de DGASPC Dolj, există 50 de centre pentru copii: şase servicii de recuperare (cinci centre de recuperare şi o echipă mobilă); 25 de servicii de tip rezidenţial, dintre care cinci centre pentru copilul cu handicap, şi 16 pentru copilul şcolarizat; un centru maternal; trei centre de primire în regim de urgenţă pentru copiii aflaţi în dificultate; un centru de tip respiro; 12 servicii/centre de consiliere; un centru de informare şi sensibilizare a populaţiei – Telefonul copilului; un centru de reintegrare comunitară a copilului cu dizabilităţi. Numărul mare al acestor instituţii de ocrotire socială din ţara noastră a stârnit controverse chiar şi la nivel european. Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a constatat că, în pofida obiectivelor de dezinstituţionalizare, numărul de instituţii rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu handicap a crescut cu mai mult de două ori în ultimii opt ani. Între 2007 şi 2013, România a investit 27,6 milioane de euro din fonduri europene în modernizarea, restructurarea sau construirea unor astfel de instituţii. Potrivit raportului întocmit de comisarul european, este extrem de îngrijorător numărul copiilor abandonaţi care trăiesc în ţara noastră. Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj susţin că, în primele şase luni ale acestui an, au existat 98 de sesizări privind riscul de abandon. În 32 din cazuri, copiii au fost abandonaţi. La 31 decembrie 2013, peste 80.000 de copii români aveau cel puţin un părinte plecat pentru a lucra în străinătate. Dintre copiii cu ambii părinți plecaţi peste hotare, cei mai mulţi aveau mai puţin de zece ani. 16% dintre aceştia nu îşi văzuseră părinţii de un an, în timp ce 3% nu îi văzuseră de cel puţin patru ani. Foarte rar, în numai 7% din cazuri, părinţii informează autorităţile cu privire la intenţia lor de a pleca în străinătate. Şi copiii abandonaţi în spitale au atras atenţia Consiliului Europei. În anul 2013 au fost înregistraţi 1.449 de copii abandonaţi în unităţi sanitare, dintre care 915 în maternităţi.
25 de copii reintegraţi în acest an în familia biologică
În acest an, până la începutul lunii iulie, în Dolj au fost decise peste 40 de încetări ale măsurii de protecţie specială a copilului: 25 au fost reintegraţi în familie, 21 de măsuri de protecţie au fost sistate în rândul tinerilor cu vârsta de 18-26 de ani care nu mai urmează cursuri şcolare şi au avut loc 17 adopţii. 331 de copii doljeni beneficiază de măsură de protecţie în serviciile rezidenţiale.
