În plină perioadă estivală, planurile de vacanţă pe de o parte, dar şi ale agricultorilor, pe de altă parte, au fost date peste cap de fenomene extreme: ploi torenţiale, rafale de vânt, temperaturi scăzute, în special, dimineaţa şi seara, care te duc cu gândul la apropierea toamnei. Este sau nu normal să plouă atât de abundent, ce temperaturi ne aşteaptă în continuare sunt doar câteva dintre întrebările la care vom găsi răspuns de la meteorologul Ion Marinică, doctor cercetător ştiinţific gradul II la Centrul de Meteorologie Oltenia.
După o primăvară capricioasă, cu precipitaţii abundente ce au produs inundaţii în zona Olteniei, distrugând gospodării, terenuri arabile şi afectând chiar şi locuinţe, şi acest început de vară pare la fel de capricios. Ne apropiem deja de jumătatea lunii iulie, însă aşteptăm ca vara să intre, pe deplin, în drepturi. În Oltenia, pentru stabilirea prognozei meteo funcţionează 19 staţii: patru staţii clasice (cu personal), trei staţii meteorologice autonome (fără personal) şi 12 staţii meteorologice automate (cu personal). Toate observaţiile şi măsurătorile efectuate la staţii se transmit la centrul regional de colectare din Craiova, iar apoi la centrul naţional de colectare de la Bucureşti pentru a intra în fluxul naţional şi, mai departe, în cel internaţional. „La centrul de meteorologie lucrează trei categorii de specialişti: matematicieni, fizicieni şi geografi. Este foarte de actualitate ceea ce spunea Nicolae Ion-Bordei, meteorolog şi hidrolog, doctor în geografie: „În meteorologie sunt elemente fizice într-o proporţie matematică şi într-un cadru geografic…“. „Am început această meserie în 1974, când pentru efectuarea unei prognoze meteo eram nevoiţi să facem totul manual, hărţi, câmpuri. Ulterior, calculatoarele au preluat mare parte din această muncă. Dacă cineva ne-ar întreba pe noi, meteorologii din Craiova, cum este vremea în America de Sud, am putea fără probleme să le spunem. Tehnologia ne permite. Îmi place să amintesc cuvintele doctorului ştiinţific Florinela Popa, care spune că meteorologia nu este farmacie, nu ne permitem să lucrăm la virgulă, la zecimală. Informaţia privind evoluţia vremii este cea mai perisabilă, având în vedere că în atmosferă există vaporii de apă care produc schimburi de energie. Este foarte important ca oamenii să înţeleagă acest lucru“, a spus meteorologul Ion Marinică. Fizica permite înţelegerea fenomenelor meteorologice. Prin matematică se transpun în limbaj ştiinţific toate conceptele fizice aplicate atmosferei, iar informatica permite prelucrarea într-un timp mai scurt a datelor reale, introducerea ecuaţiilor în programe specializate (modele numerice) şi realizarea de prevederi (prognoze) meteorologice şi climatologice. Şase persoane lucrează la Centrul regional de meteorologie Oltenia, cam trei în fiecare tură. Nu este un serviciu de opt ore, munca presupune un studiu complet, motiv pentru care se lucrează în ture de 24 de ore.
„În 24 iulie 2007, în Oltenia s-au înregistrat 44,3 grade Celsius la Calafat, 44,2 grade Celsius la Băileşti şi 44 de grade Celsius la Bechet“
Ultimii 20 de ani ne-au adus în premieră câteva manifestări meteorologice cu care România nu se mai întâlnise. În acest sens, stau mărturie efectele devastatoare ale tornadei de la Făcăieni, când în doar câteva minute au murit oameni, alţii au fost grav răniţi, locuinţele au fost distruse parţial sau chiar în totalitate. Potrivit specialiştilor, tornadele au început să apară în Bărăgan şi Dobrogea, locul de întâlnire al fronturilor atmosferice.
De la primele ore ale dimineţii, toţi suntem interesaţi de cum este vremea în diferite locuri şi pentru diferite perioade de timp, dar, mai ales, de cum va fi vremea în perioada imediat următoare sau chiar pe termen lung. Ploile din această primăvară şi început de vară sunt o continuare, potrivit meteorologilor craioveni, a unei perioade instabile, de lungă durată, care a început în toamna anului trecut. Cu fiecare an care trece se observă o creştere a frecvenţei şi a intensităţii fenomenelor meteorologice extreme. Potrivit specialiştilor, explicaţia acestora are la bază creşterea temperaturii medii globale: planeta se încălzeşte sau se răceşte ciclic, din motive naturale. Altă cauză a încălzirii globale generatoare de fenomene extreme e activitatea omului: industrie, gaze de eşapament şi, în general, tot ce emană dioxid de carbon. „Din septembrie 2013, am intrat în această lungă perioadă a vremii instabile, care a continuat cu intermitenţe. Din câte se pare, conform modelelor matematice, acest val al precipitaţiilor va continua. Acest fenomen este cauzat de unele condiţii climatice înregistrate la nivelul întregului continent. Pe scurt, este vorba de evoluţia unor cicloni islandezi care circulă peste nordul continentului. Pentru ţara noastră, aceste fenomene complexe se traduc în perioade ploioase alternante sau repetate. Până acum, precipitaţiile înregistrate în Oltenia au atins şi depăşit limitele cantităţilor anuale înregistrate. În Craiova, de exemplu, mediile anuale de precipitaţii au fost depăşite cu 12%. Cel mai ploios an de când facem măsurători şi până acum rămâne 2005. La Craiova, cea mai mare cantitate de apă din istorie a fost 1.082 de litri pe metru pătrat, având în vedere că media abia depăşeşte 530 de litri pe metrul pătrat. Şi în primăvara anului 2006, debitul Dunării s-a apropiat de cea mai mare valoare înregistrată în istoria observaţiilor meteorologice“, a adăugat meteorologul craiovean.
În ceea ce priveşte codurile de caniculă înregistrate în zona Olteniei, meteorologul Ion Marinică a precizat faptul că au fost înregistrate toate tipurile de coduri. „În 2007, pentru prima dată, în zona Olteniei a fost emisă avertizare de cod roşu. Este vorba practic de valori maxime ce depăşesc 43 de grade Celsius. În 24 iulie 2007, în Oltenia s-au înregistrat 44,3 grade Celsius la Calafat, 44,2 grade Celsius la Băileşti şi 44 de grade Celsius la Bechet. O singură dată, în România, valoarea temperaturii maxime a aerului a depăşit 44 de grade Celsius. Această temperatură s-a înregistrat la 10 august 1951 în Brăila“, a menţionat Ion Marinică.
Persoanele meteosensibile suferă cel mai mult din cauza instabilităţii vremii
Meteorologii susțin că instabilitatea vremii poate produce efecte, în special, în rândul persoanelor meteosensibile. Totul din cauza presiunii atmosferice şi temperaturii care variază încontinuu, la fel ca şi ceilalţi parametri meteorologici. „Sunt persoane meteosensibile care din cauza apropierii fronturilor meteorologice se plâng de dureri de cap, au probleme cu tensiunea, dureri articulare. Disconfortul îi face să fie morocănoşi, pentru că, până la urmă, din cauza stării fizice gândirea nu mai funcţionează în parametrii optimi“, a explicat meteorologul.
Ce ne aşteaptă în perioada imediat următoare
Potrivit meteorologilor craioveni, instabilitatea vremii va continua şi în perioada imediat următoare. Potrivit modelelor matematice, precipitaţiile vor avea un caracter local, în special la deal şi la munte. Duminică dimineaţă vom înregistra temperaturi cuprinse între 11 şi 16 grade Celsius. Vremea va fi însă frumoasă, cu cer variabil, vânt slab până la moderat. În cursul serii, se vor înregistra averse izolate, mai ales la deal şi la munte. „Luni dimineaţă vom înregistra temperaturi de 16, 17 grade Celsius, cu instabilitate după-amiaza. Săptămâna viitoare vom avea vreme frumoasă, însă cu instabilitate termică după-amiaza, iar temperaturile se vor situa între 27 şi 32 de grade Celsius pe timpul zilei şi între 13 şi 18 grade dimineaţa. Până pe 26 iulie, vremea va fi călduroasă, va păstra aspectul de instabilitate după-amiază. Este posibil să apară şi un interval ploios în zilele de 23 și 24 iulie. S-ar putea să apară un val de căldură în intervalul 20, 21 iulie, cu valori de temperatură de 35, 36 de grade Celsius. Vremea alternează de la căldură la ploaie“, a spus Ion Marinică.
„Consider că la cantităţi mici de zece litri pe metrul pătrat, facturarea apei meteorice nu se justifică“
Toate ploile căzute în ultimul timp îi îngrijorează chiar şi pe craiovenii care locuiesc la bloc. Ştiu că facturile la întreţinere vor fi umflate din cauza apei meteorice. „Primăria ne solicită lunar date despre apa meteorică, apa care vine din precipitaţii. Ca şi specialist, consider că la cantităţi mici de zece litri pe metrul pătrat, facturarea apei meteorice nu se justifică. Practic, fiind vorba de o cantitate atât de mică, aceasta nu se scurge în canalizările oraşului, ci se infiltrează automat în pământ. Această decizie de taxare a apei meteorice este abuzivă. De la 15-20 de litri pe metrul pătrat putem spune că apa se scurge în canalizarea oraşului“, a explicat Ion Marinică.
Un interviu în exclusivitate cu Ion Marinică, meteorolog doctor cercetător ştiinţific gradul II la Centrul de Meteorologie Oltenia, îl puteţi asculta sâmbătă, la Radio Sud, pe frecvenţa 97,4, de la ora 16.00.
Studii îngrijorătoare
Potrivit unui studiu realizat de oameni de ştiinţă din Germania şi Spania, suprafaţa zonelor afectate de căldură se va dubla până în 2020. Autorii studiului, apărut în publicaţia Environmental Research Letters, demonstrează că singura soluţie pentru stoparea efectelor actuale este limitarea emisiilor de gaze de seră. În caz contrar, ponderea zonelor aride ar urma să crească de două ori până în 2020 şi de patru ori până în 2040.
