Unele dintre cele mai spectaculoase elemente de vestimentaţie şi podoabe din lumea patriciatului săsesc din secolele XVII-XIX, aparţinând Muzeului Naţional Brukenthal, Secţia de Istorie Casa Altemberger şi Galeria de Artă Românească, sunt prezentate în expoziţia de la Muzeul Olteniei, „Veşminte, podoabe săseşti şi reprezentarea acestora în pictura vremii“.
Cei care vor trece pragul Secţiei de Istorie Arheologie a Muzeului Olteniei vor fi conduşi într-o lume în care luxul şi eleganţa reprezentau un mod de a trăi. Muzica de bal ce răsună în muzeu te îmbie să treci dincolo de uşile sălii de expoziţie. Să pătrundem pe ritmuri de vals în lumea saşilor secolelor XVII-XIX din Transilvania, care „au impus un stil, o modă, eleganţă şi rafinament“, după cum preciza şefa Secţiei de Istorie Casa Altemberger a Muzeului Naţional Brukenthal, Raluca Teodorescu.
O călătorie fascinantă
Expoziţia-document, cum au numit-o specialiştii de la Muzeul Naţional Brukenthal, este organizată în trei module. Primul reprezintă moda feminină, al doilea moda bărbătească, iar al treilea modul, pe cea a copiilor.
„Ceea ce dorim să subliniem este importanţa pe care saşii o acordau influenţei Vienei, foarte pregnantă în expoziţia noastră. Multe piese sunt de inspiraţie renascentistă: paftaua, cingătoarea cu reliefuri metalice, bortenul (tocă), una dintre piesele aşezate central în expoziţia noastră. Dar cele mai spectaculoase piese sunt din colecţia de artă decorativă a muzeului. Deşi piesele de artă decorativă sunt cele mai spectaculoase, ele nu ar fi însemnat nimic fără celelalte colecţii complementare ale muzeului, fără colecţia de textile sau fără tablouri. Am adus aici, poate pentru prima dată, unele dintre cele mai importante pânze din colecţia de artă românească a Muzeului Naţional Brukenthal: Stephan Valepagi, care este pictor din secolul al
XVII-lea, Jeremias Stranovius cel Bătrân, Franz Neuhauser, cel mai important pictor de secol XVIII, Johann Martin Stock, cel mai important portretist de la sfârşitul secolului al XVIII-lea din Sibiu“, a precizat Raluca Teodorescu.
Călătoria în lumea fascinantă a eleganţei şi rafinamentului începe de la tabloul central pictat de Jeremias Stranovius cel Bătrân, care o reprezintă pe Eva Germana Armbruster. Elemente ale portului săsesc din pictura de dimensiuni uriaşe se regăsesc în vitrinele ce-i în stau în dreapta şi în stânga. Călătorul prin secolele XVII-XIX va putea admira întreaga vestimentaţie a patricienilor: de la rochia de port, paftaua „cu frunziş“ de la 1600, una dintre cele mai valoroase piese ale colecţiei, şorţul de patriciană, ştergarul de port şi panglica pentru cap, până la pantofi, podoabe.
Alt tablou, altă poveste
Altă pânză din expoziţie poartă semnătura lui Stehan Adolph Valepagi şi o înfăţişează pe Susanna von Klausenburger. În stânga şi în dreapta tabloului sunt reprezentaţi doi copaci înfloriţi şi alţi cinci cu crengile sfârtecate.
„Este vorba de cei şapte copii pe care Susanna von Klausenburger i-a avut. Numai doi au ajuns la vârsta maturităţii şi au avut, la rândul lor, urmaşi, iar ceilalţi cinci au murit la vârste fragede, de aceea pomii sunt pictaţi căzuţi. Pânza redă costumul de patrician din secolul al
XVII-lea cu acele de voal, închizătoarea de corset, cingătoarele, pe care numai patricienele le aveau“, ne lămureşte Raluca Frîncu de la Muzeul Brukenthal.
Moda masculină îl are în centrul reprezentării pe Samuel von Brukenthal. „Se păstrează o vestă din secolul al XVIII-lea, din mătase cu fir de argint, foarte valoroasă, ce poate fi încadrată la tezaur, un ceas de buzunar, inel cu sigiliu“. Din galeria pieselor masculine nu lipsesc cordonul, nasturii, care sunt din argint aurit, câteva accesorii pentru bărbaţi, portţigaret, tabachere, o pungă pentru tutun şi o pipă din secolul al XVIII-lea sau un baston, accesoriu frecvent întâlnit în moda vremii.
Şi pentru că muzica de bal ne conduce, pe rând, prin faţa picturilor şi a vitrinelor cu piese din tablou, un loc aparte îl are în cadrul expoziţiei şi vitrina dedicată balurilor vremii, căci „orice familie se clădeşte în jurul unui dans“.
Carnetele de bal, de la 1886, 1894 sau 1899, în care sunt scrise cărei persoane erau rezervate valsul, cadrilul sau polca stau alături de buchetiera care se purta la un asemenea eveniment important, poşetuţa, panglicile „care fac parte din bortenul (tocă) purtat de tinerele necăsătorite, din momentul în care erau confirmate (la 14 ani), când treceau în rândul domnişoarelor până se căsătoreau, căci după nuntă ele purtau pe cap căiţa (bonetă)“, a precizat Raluca Frîncu. Poftiţi, deci, în lumea eleganţei şi a rafinamentului în paşi de vals!
Expoziţia „Veşminte, podoabe săseşti şi reprezentarea acestora în pictura vremii“, realizată de Muzeul Olteniei în colaborare cu Muzeul Naţional Brukenthal, poate fi vizitată până la sfârşitul lunii iunie, ea făcând parte din circuitul expoziţional care vine în întâmpinare elevilor în cadrul programului educaţional „Şcoala altfel“ şi proiectul „Noaptea Europeană a Muzeelor“, ce va avea loc pe 17 mai.
