Directorul general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), Laurenţiu Ciurel, susţine că societatea pe care o conduce se confruntă cu o concurenţă dură pe piaţa de energie şi deplânge lipsa unei strategii energetice pentru România. Ciurel anunţă că un raport de control realizat de Corpul de Control al premierului la CEO a fost trimis la Poliţie şi la DNA.
GdS: Cât de grele au fost negocierile cu sindicatele pentru contractul colectiv de muncă?
L.C.: Negocierile cu sindicatele s-au terminat de fiecare dată târziu. Am spus că nu voi mai putea tolera genul acesta de prelungiri. O mare parte a executivului companiei a fost blocată la aceste negocieri. În ultimele zile s-au făcut paşi importanţi şi au fost deblocate anumite capitole care erau blocate în urmă cu o lună. Există, în prezent, şanse reale ca în această săptămână să avem finalizate discuţiile. Mai sunt vreo două-trei capitole importante, care sper că vor fi lămurite. Mă adresez celor 19.000 de salariaţi, care ştiu sau nu ştiu ce se întâmplă în sala de negocieri. Unii aud la prima sau la a doua mână ce se discută între administraţie şi sindicate. Am spus că anul 2013 este extrem de greu şi de important şi nu seamănă cu nici unul din anii anteriori, din punct de vedere al pieţei de energie, în sensul că 30% putere instalată anul trecut pe vremea aceasta nu exista. România tinde să devină cel mai mare producător de energie eoliană, şi am proprietatea termenilor, din Europa. Eu, care sunt în sistem şi ştiu ce se întâmplă, sunt surprins că de la o zi la alta se ating vârfuri de producţie din energie eoliană care nu existau înainte. Azi am văzut 1.300 de megawaţi, a doua zi sunt mirat că văd că a crescut la 1.450, după care 1.570, 1.600. Mai mult decât în Austria şi în Germania. Acum s-a ajuns la peste 2.000 de megawaţi şi la sfârşitul anului se va ajunge la 3.000 de megawaţi. Problema este alta, că există aprobări pentru 35.000 de megawaţi, România fiind un consumator de doar 7.500 – 8.000 de megawaţi. Deci există la ora aceasta proiecte de energie eoliană în diferite stadii. Unele sunt incipiente, altele în stadiul de punere în funcţiune. În fiecare săptămână se pun în funcţiune 8 – 10 – 12 megawaţi, încât începi să te gândeşti serios ce o să se întâmple, cum o să evolueze situaţia?
GdS: Există o strategie în domeniul energetic?
L.C.: Din păcate, nu există nici un fel de strategie. Să nu uităm că în acest an vor mai apărea între 300 şi 500 de megawaţi pe fotovoltaic. Se pare că beneficiem de o zonă extrem de favorabilă ca şi hartă a vânturilor, dar suntem deficitari la infrastructură, transport şi distribuţie, ca să nu mai vorbim de consum. Vom fi probabil un mare exportator de energie, lucrând într-un sistem integrat european în care fiecare va avea rolul lui. Suntem între puţinele state europene care au o paletă completă. Avem un potenţial hidrografic, avem gaz, petrol, lignit, uraniu, gaz de şist. Ce nu avem, nu avem strategie! Punerea cap la cap a acestor strategii pentru ca la consumatorul captiv, la cetăţean, să ajungă energie ieftină. În ultimii ani, reglementatorul, ANRE, a greşit, acordând unor surse variate posibilităţi de a intra în piaţă. Acest lucru ar fi trebuit să ducă la scăderea preţului, dar efectul a fost invers. De ce? Din cauza unor scheme generoase de subvenţie prin care statul român le-a acordat tuturor producătorilor de energie, cu excepţia cărbunarilor. Să mă explic. Au apărut capacităţi importante pe gaz. Cea de la Petrom, extrem de flexibilă, care ne-a cam luat pâinea nouă, celor care făceam servicii de echilibrare de sistem. Ei beneficiază însă de gaz la jumătate de preţ. Adică eu, consumator de gaz, şi la Craiova, şi la Rovinari, şi la Turceni se consumă gaz – plătesc dublu. Apoi, ceilalţi producători de energie pe cărbune, aproape toţi, cu excepţia CEO, lucrează în cogenerare. Parte din energia pe care o produc se duce la termoficare: Deva, Halânga, Govora, Arad, Oradea. Din 2011 s-a pus o taxă de vreo patru lei în factură, denumită taxă de cogenerare. O taxă pe care o plăteşte poporul român pentru ca aceşti producători de energie termică să aibă un venit suplimentar. CEO nu are această facilitate, cu excepţia a două grupuri mici de la Craiova.
GdS: CEO beneficiază de facilităţi de la stat?
L.C.: În ceea ce priveşte energia eoliană, indiferent la ce oră porneşte vântul, Transelectrica este obligată să preia această energie, pentru că am semnat cu UE un acord prin care până în 2020 trebuie să ajungem la 20% energie produsă din surse regenerabile. Nimeni nu s-a gândit că o să explodeze acest domeniu al energiei eoliene. În 2009, s-a dat o schemă extrem de generoasă a certificatelor verzi: câte două certificate verzi a 57 de euro bucata pentru fiecare megawat produs pe energie eoliană. Ei intră în piaţă când vor, la preţul de un leu. Eu nu mai rămâne decât să concurez cu Nucleara şi cu Hidro. La Hidro plouă de sus şi Nuclearelectrica are grupuri care produc 0 sau 700. Produc mai ieftin. Noi am devenit cei mai scumpi producători de energie din sistem. În rest, toţi au un gen de subvenţie. Noi suntem cei mai scumpi şi mai mari, dar şi cei mai siguri. Noi dăm stabilitate sistemului. Dacă vine seceta, cei de la Hidro sunt dezechilibraţi. Cei de la energie fotovoltaică iau șase certificate şi nu funcţionează decât ziua. Dacă ANRE nu va interveni, noi vom suferi din greu. ANRE trebuie să îi aducă consumatorului captiv o energie cât mai ieftină. Acesta este rolul său.
GdS: Aveţi o strategie energetică pe care să o prezentaţi guvernului?
L.C.: Avem de mult o strategie, cu nişte lucruri clare. Dacă nu vor fi rezolvate punctual nişte lucruri şi vom ajunge în iulie fără ploaie şi fără vânt şi se va ajunge ca noi să salvăm sistemul, nu ştiu cum vom proceda. Noi trebuie să introducem bani mereu în sistem, în sistemul de mentenanţă primară şi secundară. ANRE nu înţelege că trebuie să realizeze un sistem integrat şi nu o competiţie oarbă, care e acum pe piaţă. Noi, dacă pierdem piaţa, ne va fi greu să ne revenim.
GdS: Sindicatele au înţeles aceste lucruri la negocieri?
L.C.: La un moment dat am avut impresia că au înţeles situaţia reală cu care ne putem confrunta. Trebuie să evităm să ajungem în situaţia Hidroelectrica, pentru că nouă ne va fi mult mai greu să revenim pe piaţă. Am uneori impresia că suntem pe Titanic, ne-a lovit icebergul şi noi încă dansăm. Vorbim dacă să se dea prime jubiliare la 30 de ani sau şi la 25 de ani.
GdS: Care sunt cele mai mari probleme pe care le aveţi?
L.C.: Sunt acele probleme cu RAAN şi Oltchim, de unde nu reuşim să încasăm. Nici nu putem să spunem că sistăm livrările, pentru că asta ar însemna să trimitem mii de mineri acasă. Ce fac atunci cu 2.000 de oameni la Berbeşti şi 1.000 la Husnicioara? Apoi este situaţia cu certificatele de CO2, pentru care trebuie să alocăm în acest an, pentru prima dată, 136 de milioane de euro. Tot acest context mă face să fiu extrem de precaut.
GdS: Care va fi media salariului la CEO?
L.C.: Da, salariile între cele patru companii sunt deja armonizate, sunt în jur de două mii de lei pe medie. Rămâne problema veniturilor extrasalariale şi aici eu am propus să luăm 100 de milioane de lei din acele prime şi să le mutăm în nişte pachete pe care le vom elibera doar în funcţie de performanţe, dacă ne atingem indicatorii.
GdS: Vor fi și salariaţi care vor pierde la salariu?
L.C.: Inevitabil, vor fi şi oameni care pierd la salariu. Sindicatele au scris pe tablă un principiu: nimeni nu pierde, nu toţi câştigă. Administraţia a adăugat un cuvânt: nimeni nu pierde jobul, nu toţi câştigă. Prima va fi unică în tot Complexul Energetic Oltenia şi va fi de 3.000 de lei pe an. Se va acorda o singură dată, la plecarea în concediu. Salariile nu se reduc, dar trebuie să existe un soi de departajare, în funcţie de performanţe. Cele patru contracte au sute de foi fiecare. Nu e o muncă uşoară să armonizezi aceste drepturi.
GdS: Aveţi în vedere preluarea unor capacităţi ale Hidroelectrica?
L.C.: Dacă am prelua capacităţi ale Hidroelectrica din Gorj ne va ajuta foarte mult să realizăm vârfurile de sarcină. Sunt capacităţi: Tismana, Livezeni, Târgu Jiu. Ar putea fi o idee care să ne ajute. Într-o lună vom avea un răspuns dacă ne vom putea extinde cu încă 500 de megawaţi pe hidro: aceea va fi Compania pe care ne-o dorim.
GdS: A efectuat Corpul de Control al premierului verificări la CEO?
L.C.: A fost Corpul de Control al premierului şi a stat la Târgu Jiu două săptămâni. Au controlat toate subunităţile care au intrat în componenţa CEO. Au colectat foarte multe documente şi au mers şi în teren pentru nişte interviuri. Au produs şi un material ale cărui concluzii nu ne bucură deloc. Acest material l-am primit de câteva zile şi eu, și prefectul şi organele de anchetă: DNA, poliţia. Neregulile sunt de natură contractuală, licitaţii. Este vorba de perioada 2010 – 2012, inclusiv perioada de funcţionare a CEO. Sunt avansate şi nişte sume, de ordinul milioanelor de euro, însă organele competente trebuie să verifice aceste prejudicii. E o activitate complexă, făcută de oameni competenţi, foarte buni în domeniul legislaţiei.
GdS: CEO va continua finanţarea sportului?
L.C.: Trebuie să ne implicăm şi în viaţa socială a comunităţii. Suntem fondatori la Clubul Energia. Vrem să atragem şi alţi sponsori. Vrem să le asigurăm un nivel mult mai bun de finanţare. Din partea CEO, noi le asigurăm un milion de euro. Am depistat la club câteva nereguli legate de dubla salarizare, vreo şase oameni. A reieşit că luau bani şi de la CEO, şi de la club. Dacă se constată că au fost acordaţi legal e în regulă. Dar în an de criză puteau lua un salariu. Dar muncesc acolo ore întregi. O să vedem. Oricum, echipele de baschet, handbal şi fotbal trebuie să se claseze pe podium. Este oricum uimitor ce s-a întâmplat la Energia, să nu vezi de-a lungul anului cum se acumulează în timp datorii. Ar trebui să fie întrebaţi cei care au condus clubul cum de s-a ajuns la aceste datorii mari. Va fi un audit la Club. Sunt datorii de peste un milion de dolari. La Pandurii avem reprezentanţi în AGA, în Consiliul de Administraţie, cenzori. Domnul Condescu a luat act. În prezent, putem să spunem că banii care vin de la noi sunt atent controlaţi. Avem controlul Clubului Pandurii. Şi domnul Condescu, şi ceilalţi ne raportează cum cheltuie banii. Am fost sunat şi la schimbarea antrenorului Grigoraş. Unii din antrenorii prezentaţi pe o listă au fost scumpi şi le-am spus că nu ni-i puteam permite. Din partea CEO, bugetul pentru Pandurii va fi anul acesta mai mic: undeva peste un milion de euro. Noi vom urmări aceşti bani. Vreau să ştiu ce se întâmplă cu banii.
GdS: Va fi privatizat CEO?
L.C.: Eu nu sunt pentru privatizarea Complexului Energetic Oltenia. Sunt împotriva privatizării Complexului Energetic Oltenia la acest moment. Sunt pentru o majorare de capital prin vinderea a 15% din acţiuni.
