Curtea de Conturi a descoperit, în urma auditului financiar la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, foarte multe nelegalităţi, precum şi prejudicii de peste zece milioane de euro
Implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), care are ca scop eliminarea găurilor din sistemul sanitar, a adus o gaură la bugetul de stat de peste zece milioane de euro. Aceasta este concluzia la care a ajuns Curtea de Conturi, în urma auditului financiar derulat asupra Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNAUSS). Contractul iniţial pentru construcţia SIUI a fost modificat între 2002 şi 2011 prin 18 acte adiţionale, care au schimbat structura, funcţiunile şi valoarea faţă de condiţiile iniţiale, aducând beneficii financiare „băieţilor deştepţi“ din sănătate. „Misiunea Curţii de Conturi era planificată din noiembrie 2011, iar extinderea perioadei evaluate la mai mulţi ani a fost cauzată de abaterile constatate, care au dus la verificarea modului de achiziţie şi implementare a SIUI pe ultimii zece ani. Aşa cum în domeniul energetic există «băieţii deştepți», şi Sănătatea are «băieţii» ei, care au lucrat în defavoarea asiguratului“, a afirmat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Doru Bădescu.
Proiectarea, construirea şi operarea Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale, în valoare de 119.540.000 de euro, fără TVA, a început în 1999, dar contractul a fost semnat cu o întârziere de doi ani şi şase luni de la data desemnării ofertei câştigătoare. Proiectul SIUI a fost gândit pentru o perioadă de 15 ani, doi pentru faza de construcţie şi 13 pentru faza de operare, sumele alocate fiind distribuite astfel: 30.483.124 de euro pentru faza de construcţie, 62.616.320 de euro pentru faza de operare, 9.745.172 de euro pentru actualizarea tehnologică şi 16.693.383 de euro pentru achiziţia terminalelor de acces pentru furnizori.
Conform raportului Curţii de Conturi, contractul a fost semnat încă de la început în condiţii dezavantajoase pentru CNAS, cu încălcări grave ale prevederilor legale privind investiţiile şi achiziţiile publice.
Primul act adiţional, primul prejudiciu
Primul act adiţionat, din cele 18 (nr. 1/2003), a adus şi cel mai mare prejudiciu descoperit de Curtea de Conturi, peste şapte milioane de euro, plus o majorare nelegală a contractului cu peste 3,6 milioane de euro. „Prin Actul Adițional nr. 1 din 2003, în mod nelegal, conducerea CNAS nu a avut în vedere diminuarea valorii contractului prin menţinerea taxei de redevenţă, prejudiciind astfel bugetul de stat cu 7.023.000 de euro. Tot din auditarea Actului Adițional nr. 1 s-a constatat majorarea nelegală a valorii contractului cu suma de 3.669.432 de euro, având ca obiect achiziţia sistemului informatic ERP, prin eludarea procedurilor de achiziţie publică şi finanţare“, se arată în raportul Curţii. Totodată, s-a mai constatat că prin Actul Adițional nr. 2 din 2005 a fost diminuată valoarea contractului cu suma totală de 17.616.394 de euro, fără TVA, fără întocmirea documentelor legale, respectiv a „notelor de renunţare“ ca urmare a preluării de către STS a serviciilor de telecomunicaţii necesare SIUI.
Şi modificarea făcută la contract prin următorul act adiţional (nr. 3 din 2005), cu suma de 2.111.605 euro, a fost considerată nelegală, banii reprezentând eliminarea unor livrabile aferente Casei OPSNAJ şi a 42 de Oficii de Asigurări de Sănătate. „S-a creat astfel un prejudiciu estimat la 943.766 de euro, reprezentând servicii de operare aferente Casei OPSNAJ achitate nelegal de CNAS în perioada 3.11.2008 – 31.12.2011. Diferenţa estimată în sumă de 2.025.101 euro nu a fost achitată de CNAS până la data prezentului audit, dar se constituie ca un prejudiciu viitor“, se menţionează în raport.
Tot aici se mai specifică faptul că prin actele adiţionale de la 4 la 7 (2005-2006) şi de la 11 la 13 (2007-2008) au fost efectuate modificări cantitative şi valorice între diferite livrabile în valoare totală de 1.382.090 de euro, respectiv 16.766.128 de euro, fără întocmirea documentelor legale. În acest caz s-a dat şi un exemplu de cheltuieli nejustificate: un training la tarif de 804 euro/om/zi, în valoare totală de 11.219.016 euro, pentru 13.954 zile/om. Curtea de Conturi a mai stabilit că întârzierea cu circa trei ani şi jumătate a punerii în funcţiune a SIUI ar fi trebuit să atragă penalităţi de două milioane de euro, însă CNAS nu a luat nici o măsură în acest sens.
Proiectul SIUI riscă să fie subfinanţat
Adiţionalul nr. 16 din 2010 a fost considerat cel mai controversat act, deoarece „angajează nelegal cheltuieli bugetare în sumă de 38.056.607 euro pentru Actualizarea Tehnologică a SIUI“. Curtea de Conturi susţine că investiţia respectivă nu era prevăzută în prevederile contractuale şi că CNAS nu a respectat procedurile de achiziţie publică. CNAS a procedat nelegal şi în cazul asigurării fondurilor necesare achiziţiei, prin diminuarea unor costuri şi prin devansarea unor actualizări tehnologice (în 2010) prevăzute a se realiza în 2012 şi în 2017. „Efectele acestor practici pot periclita funcţionarea SIUI, existând riscul subfinanţării proiectului până la data de 02.11.2021, când se încheie cei 13 ani ai fazei de operare. Iar, pe de altă parte, datorită uzurii fizice şi morale a actualelor echipamente, în următorii ani nu se poate asigura retehnologizarea acestora, la nevoie“, este concluzia Curţii de Conturi.
Nereguli s-au constatat şi la înregistrarea contabilă a proiectului. Sistemul Informatic Unic Integrat nu a fost înregistrat ca „mijloc fix care funcţionează ca un tot unitar şi îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă“, ci pe componente ale sistemului, modalitate care „a condus la înregistrarea eronată a amortizării acestora în sumă totală de 56.844.128 de lei, în perioada 2003-2008“. În evidenţa tehnico-operativă, la implementarea SIUI au fost atribuite în mod eronat numere de inventar distincte pentru echipamente informatice, software şi licenţe, procedându-se similar şi pentru fiecare serviciu prestat de furnizori. Preşedintele CNAS, Doru Bădescu, a precizat că în urma acestui control a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru că „se impune urmărirea măsurilor pentru recuperarea prejudiciilor“.
