Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cristinel Iovan, a vorbit într-un interviu acordat GdS despre investiţiile care se vor face la Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova şi despre zborurile care vor avea loc de pe Aeroportul Craiova începând cu anul viitor. Iovan a explicat de ce este important ca spitalul judeţean să fie modernizat complet şi a anunţat că proiectul privind construirea unui Centru Cultural „Constantin Brâncuşi“ rămâne în picioare.
GdS: Ne plângem de drumuri.
C.I.: Încercăm să folosim toate programele puse la dispoziţie de UE în care suntem eligibili. Mergem în continuare pe modernizarea şi reabilitarea unor drumuri judeţene, avem câteva proiecte pregătite. V-aş da ca exemplu Craiova-Cetate, care are o valoare de peste 30 de milioane de euro, dar este clar că aşteptăm viitorul exerciţiu financiar al UE pentru a vedea pe ce program putem aplica şi dacă reuşim să aducem această finanţare. Mai avem câteva proiecte aflate într-o listă de rezervă a Programului Operaţional Regional, care au fost declarate eligibile, dar din cauza epuizării sumelor alocate, nu au primit finanţare. Vorbesc aici de alte două drumuri importante, unul care face legătura între judeţul Olt, traveresează Doljul prin zona Teslui, Albeşti, şi ne scoate undeva în zona Şimnic, şi vorbim de centura ocolitoare a Băileştiului. Sunt proiecte deja evaluate şi aşteptăm să vedem ce finanţări mai sunt pe acest program printr-o redistribuire a banilor care nu s-au cheltuit pe alte programe.
GdS: Acum vine iarna. Ne va surprinde zăpada?
C.I.: Fiecare domeniu are finanţarea lui. Dacă ne-am raporta numai la deszăpezire şi am aloca fondurile numai pentru acest lucru, înseamnă că nu am mai face nimic altceva. Există, prin bugetul aprobat la începutul anului şi rectificările din timpul anului, fonduri alocate. Aici am avut avantajul unei gândiri pe care aş caracteriza-o ca sănătoasă. O societate comercială, LDP, cu acţionar Consiliul Judeţean Dolj, a fost menţinută în viaţă şi această societate realizează aceste operaţiuni de deszăpezire pe cei aproximativ 1.200 de kilometri de drum pe care îi are în administrare. Anul trecut, cheltuielile au fost de aproximativ cinci milioane de lei. Nu plătim ore de aşteptare, se intervine cât se poate de rapid, unitatea este dotată, are o bună organizare, pe cinci loturi, 200 de angajaţi. Cred că nu au fost probleme deosebite în ultimii ani.
GdS: Ce se mai întâmplă cu porţiunea de drum de la Gura Văii, acolo unde s-a surpat o porţiune de câteva zeci de metri?
C.I.: A avut loc licitiaţia şi cred că zilele următoare vor începe să lucreze la consolidare. Bugetul se apropie de un milion de euro. Este o lucrare complexă. Studiul arată că lucrarea trebuie să se realizeze pe câteva sute de metri. Are un specific aparte, e ca şi cum ai lucra într-o zonă muntoasă.
GdS: Cine plăteşte această lucrare?
C.I.: Consiliul judeţean. Aici a fost o problemă. Drumul a fost făcut pe fonduri preaderare. Toată proiectarea a fost făcută la Ministerul Dezvoltării şi, în momentul în care s-a elaborat proiectul, cei care l-au făcut au considerat că numai o anumită porţiune ar trebui consolidată. După care s-a demonstrat că acea porţiune trebuia extinsă.
GdS: Deci sunt bani plătiţi în plus. Nu ar trebui să plătească cineva pentru acest lucru? Că sunt fonduri europene sau interne, sunt bani publici, la urma urmei…
C.I.: Categoric că sunt bani publici. Nu aş merge până acolo încât să spun că cineva ar trebui să răspundă. A fost o evaluare făcută de un proiectant, iar beneficiarul nu a avut decât să pună în practică acel proiect.
GdS: Dar a fost o evaluare proastă.
C.I.: Da, putem să considerăm aşa. Dar acelea erau timpurile în 2006-2007.
GdS: Ce ştiţi de Centura de Sud?
C.I.: Se află la stadiul de documentaţie la Ministerul Transporturilor şi va fi făcută. Am auzit tot felul de poveşti, că ar fi fost scoasă de la finanţare. Dar nu putea fi scoasă, din moment ce documentaţia tehnică nu este făcută.
GdS: Şi ce facem mai întâi: centura sau drumul expres?
C.I.: Ambele. Centura ar trebui să te scoată într-un drum expres.
GdS: Sunt bani pentru amândouă?
C.I.: Noi facem lobby intens, pentru că altfel acestei zone îi va fi foarte greu să se dezvolte. Deja au apărut investiţii importante, Ford, podul de la Calafat, care va duce un trafic mult mărit şi trebuie să găsim rutele care să ocolească oraşul, dar care să şi facă o legătură mult mai rapidă cu Bucureştiul a celor din această zonă. Eu mă întreb de ce nu s-a făcut drumul expres atunci când era acel moment prielnic, când se afla în faza de expropriere.
GdS: Vreţi să renovaţi spitalul judeţean din temelii, vreţi să construiţi o clinică de chirurgie şi să extindeţi Urgenţa. Pe ce bani vă bazaţi când promiteţi aceste lucruri?
C.I.: Ajungem şi la această parte, pentru că şi noi căutăm să găsim un răspuns financiar la problemele spitalului. Aeroportul şi spitalul noi le considerăm cele mai importante obiective regionale pentru că deservesc întreaga Oltenie. Spitalul a devenit centru regional de urgenţă, a căpătat gradul 1A, dar cu obligaţia ca în 18 luni să se conformeze anumitor dispoziţii. Ceea ce îi lipseşte cel mai mult este un departament de chirurgie cardio-vasculară. Asta înseamnă că oamenii care suferă, de exemplu un infarct, să poată fi stabilizaţi aici, la Craiova, inclusiv prin intervenţii chirurgicale, cum ar fi stentul sau by-passul.
GdS: Deci această clinică ar trebui să fie funcţională în 18 luni…
C.I.: Da.
GdS: Din ce bani construiţi această clinică?
C.I.: Din fonduri proprii ale CJ. Cred că numai clădirea ne va costa circa două milioane de euro.
GdS: Dotarea cu aparatură medicală o va asigura ministerul?
C.I.: Încercăm să realizăm un parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi să le spunem de fiecare dată când avem ocazia următorul lucru: noi suntem proprietarii acestei clădiri, încercăm să venim cu diferite surse de finanţare, iar ministerul care gestionează managementul acestui spital să vină cu dotarea.
GdS: Ce garanţie aveţi că ministerul va da banii pentru dotare?
C.I.: Când construieşti o clădire care să respecte toate standardele, îi vine mai uşor şi ministerului să doteze cu echipamente o clădire deja făcută.
GdS: De unde veţi lua medicii care să lucreze în clinică?
C.I.: Medicii pot fi formaţi în acest spital, Craiova este totuşi oraş universitar, sau pot veni din alte spitale.
GdS: Veţi concesiona clădirea unei firme private şi, dacă da, în ce situaţie aţi apela la această variantă?
C.I.: Este posibil. Dacă nu vom găsi medici, da. Toate aceste planuri pe care mergem sunt rezultatul unei consultări cu spitalul.
GdS: V-a garantat spitalul că aduce medici?
C.I.: Va garanta că această clădire va fi operaţională. Nu vom construi o clădire şi ea să rămână goală. Vom vedea la timpul oportun ce posibilităţi vom avea.
GdS: Dacă această clinică va fi construită în faţa Unităţii de Primiri Urgenţe, unde veţi construi parcarea de care vorbeaţi mai demult?
C.I.: Într-o altă zonă, pe care specialiştii noştri o analizează acum. Sunt mai multe posibilităţi. Ea va fi tot în curtea interioară a spitalului. O problemă a acestui spital este şi aceea a traficului. O ştim cu toţii. Sunt şi mulţi oameni care lucrează acolo, cu medici rezidenţi cu tot sunt 3.500 de cadre medicale, plus pacienţii, o mie şi ceva. Gândiţi-vă ce înseamnă acest lucru într-o singură zi. Ne gândim la o parcare supraetajată. Din câte am înţeles, acolo a fost o zonă mlăştinoasă şi ar costa prea mult să facem una subterană.
GdS: Când va începe construcţia acestei parcări?
C.I.: Deocamdată, este un proiect al acestei parcări. Încercăm să extindem şi UPU şi vom veni cu o clădire în curtea interioară. Încă nu am demarat nici un fel de studiu, este doar o idee. Un alt proiect mare este legat de clădirea în sine a spitalului. Încercăm undeva în martie, când se va lansa şi programul de reabilitare termică pentru instituţii publice prin POR, să fim pregătiţi cu documentaţia. Asta presupune nu numai anveloparea, ci şi înlocuirea sistemului de utilităţi. Lucrăm de câteva luni la acest proiect. CJ a alocat o parte din bani pentru realizarea unei piese componente a documentaţiei. Este vorba despre auditul energetic şi aşteptăm expertiza pe care o face ministerul. Sunt informaţii că ea va fi gata în luna decembrie. Şi, dacă această expertiză o vom avea în timp util, avem toate şansele să aplicăm pe acest program european.
GdS: De expertiză va beneficia şi Maternitatea, acolo unde lucrările s-au oprit tocmai din lipsa unei expertize?
C.I.: Tocmai pentru Maternitate a fost făcută această expertiză. Ea este o investiţie a ministerului, printr-un împrumut de la Banca Mondială. Când s-au apucat de lucrări, au constatat că există ceva acolo sau vom vedea dacă acele semnale au fost corecte, dar nu puteai să nu ţii cont de ele şi ministerul a dispus să plătească această expertiză.
GdS: Timpul de 18 luni nu este scurt?
C.I.: Din experienţă, o clădire precum cea a clinicii de cardiologie într-un an este gata. Şi extinderea UPU se va face tot din bugetul anului viitor.
GdS: Câţi bani din bugetul CJ se vor duce în sănătate anul viitor?
C.I.: Din evaluările pe care le avem pentru centrul de chirurgie şi extinderea UPU putem vorbi de patru milioane şi ceva de euro.
GdS: Cum aţi ajuns la suma de 50 de milioane de euro, cât ar costa reabilitarea întregului spital?
C.I.: Am făcut comparaţie cu alte clădiri, cu alte policlinici, cât ne-a costat pe noi să facem un metru pătrat, şi a rezultat un preţ de aproximativ o mie de euro.
GdS: În ce stadiu sunt lucrările la policlinica spitalului?
C.I.: Merg într-un ritm normal. Valoarea proiectului este de opt milioane de euro pentru reabilitare şi dotare cu echipamente medicale.
GdS: Vorbeaţi de condiţiile impuse spitalului pentru a rămâne în categoria 1A. Ce alte condiţii mai trebuie respectate?
C.I.: Sunt condiţii legate de managementul spitalului, de proceduri, de timpi de răspuns, de standarde, de lucruri pe care trebuie să le facă cei care asigură conducerea spitalului.
GdS: Înseamnă că trebuie să crească şi calitatea serviciilor.
C.I.: Ordinul este valabil pentru toate centrele din ţară. Cred că niciunde în ţară nu există un centru regional de urgenţă care să respecte întocmai aceste prevederi ale ordinului. Dar obligă aceste centre să facă eforturi. Eu cred că este foarte bine să impui un standard şi să ştii că cele mai importante spitale din România trebuie să se raporteze la acel standard.
GdS: Vreţi să aduceţi medici, dar ei pleacă din ţară.
C.I.: Pe viitor va fi foarte greu să găseşti un medic sau o asistentă foarte bună. Piaţa muncii s-a deschis şi dacă nu vom vedea o îmbunătăţire a salariilor, a condiţiilor de muncă, s-ar putea să găsim cu mare greutate medici care să ne trateze pe noi toţi. Citeam în ziarul dumneavoastră mai demult ce bucurie a fost într-unul din judeţele vecine când au găsit un medic anestezist. Să ştiţi că acest fenomen nu este departe nici de noi.
GdS: Credeţi că medicii care lucrează în spitalul judeţean duc lipsă de bani? Au cabinete private, fac bani suficienţi.
C.I.: Nu ştiu, nu aş intra în această evaluare. Eu mă raportez la medicii aflaţi la început de drum. De aceea este important ca aceia care ies de pe băncile facultăţii din Craiova să aibă un orizont de aşteptare. Pentru că ei sunt primii care pleacă, nu cei care au clinici private sau un bun renume. Pleacă cei tineri, care nu-şi găsesc un loc sub soare.
GdS: Se spune că Mitropolia Oltenia construieşte un spital şi că va aduce la Craiova AKH, celebra clinică din Austria pe care şi CJ a încercat să o aducă, fără succes însă. De asemenea, Primăria Craiova vrea să construiască un spital municipal de categoria 1A. Nu o să fie prea multe spitale?
C.I.: Este nevoie de atâtea spitale câţi pacienţi sunt. Faptul că la Spitalul Nr. 1 sunt peste 60.000 de pacienţi internaţi, din care peste 20% sunt din Oltenia, arată că este nevoie în continuare de spitale.
GdS: Nu aţi simţi nici o frustrare dacă mitropolia ar reuşi să aducă AKH la Craiova, iar dumneavoastră nu?
C.I.: Nu. Orice investiţie care vine nu determină frustrare, ci dimpotrivă, apreciere, dacă acea investiţie duce la dezvoltare. Nu contează de ce nu am reuşit noi. Important este să vină.
GdS: Vorbeaţi de un eventual împrumut pentru reabilitarea spitalului. Dar aici vin pacienţi din întreaga Oltenie. De ce ar face doar CJ Dolj împrumut şi nu ministerul sau celelalte consilii judeţene?
C.I.: Este o întrebare foarte bună, dar, până una-alta, noi suntem proprietarii acestui spital şi obligaţia de modernizare ne revine. Că poate exista o colaborare şi cu alte consilii judeţene, este posibil. Nu exclud această variantă. S-ar putea să vedem că în noul exerciţiu financiar 2014-2020 avem un mecanism în care este posibilă o astfel de colaborare şi care să se adreseze unor obiective regionale. Ne ferim să mergem pe împrumut bancar, deşi CJ Dolj are un grad de îndatorare foarte scăzut, undeva la 6%.
GdS: Se mai construieşte spitalul regional de care s-a tot vorbit în ultimii ani şi pentru care aţi şi primit o donaţie de teren de la un om de afaceri?
C.I.: Trebuie să vă adresaţi Ministerului Sănătăţii cu această întrebare.
GdS: Veţi rămâne fără teren dacă nu se construieşte pe el în termen de şapte ani…
C.I.: Da, există o condiţie. Este rezultatul schimbărilor guvernării.
GdS: La Aeroportul Craiova vor începe licitaţiile pentru desemnarea operatorilor pe alte destinaţii. S-a vorbit despre Barcelona, Koln şi Londra. Sunt mai multe rute?
C.I.: Vom vedea câte vor fi, în funcţie de studiile care vor fi făcute. Dar aşa anticipăm. Se va acorda un ajutor pentru înfiinţarea unor noi destinaţii pentru trei curse. Răspunsul îl vom afla la începutul anului viitor.
GdS: Pe ce vă bazaţi când faceţi aceste studii?
C.I.: Pe diferite evaluări care arată unde vor să plece craiovenii.
GdS: Cât este ajutorul acordat de CJ pentru fiecare destinaţie?
C.I.: Ajutorul se dă pe pasager, undeva la 11 euro, pe o perioadă de cinci ani, dar această sumă este regresivă şi rămâne obligaţia companiei aeriene să mai opereze dublul perioadei cât a primit subvenţie.
GdS: Deci licitaţia se face practic pe subvenţia oferită de CJ, nu pe preţul biletului pentru fiecare pasager…
C.I.: Da. Va câştiga operatorul care va cere cea mai mică subvenţie.
GdS: Şi dacă vine apoi cu un tarif mare pe pasager?
C.I.: Este politica lui ce preţ al biletului stabileşte, dar categoric că trebuie să vii cu un preţ accesibil, care să-ţi aducă pasageri. CJ va organiza licitaţia, iar costurile se duc pe marketing, relocarea firmei aici etc. Subvenţia nu poate fi folosită, de exemplu, pentru achiziţionarea kerosenului. Sunt specificate expres cheltuielile eligibile. În total, bugetul pe care l-am avea este de 1,3 milioane de euro, cu o alocare în 2013 de 280.000 de euro. În urmă cu ceva timp, datorită dorinţei de a dezvolta aeroporturile din ţară, managementul de la nivelul acelor aeroporturi a acordat subvenţii numai unor companii aeriene, pentru a le convinge să opereze de pe acel aeroport. După care, acele companii aeriene au fost reclamate de celelalte companii aeriene care nu au primit subvenţii şi a existat o sesizare depusă la Comisia Europeană, care a luat act de ele şi a cerut guvernului să modifice legislaţia în acest domeniu. De abia din acel moment am intrat şi noi în scenă. Directorul aeroportului din Craiova a rezistat tentaţiei de a cere bani consiliului judeţean şi să obţină o dezvoltare rapidă a aeroportului, dar cu consecinţele de mai devreme.
GdS: Când vor putea zbura oltenii către aceste destinaţii?
C.I.: Să sperăm că cele trei noi destinaţii vor fi incluse în programul de iarnă spre sfârşitul anului viitor. Să vedem cum se vor desfăşura şi licitaţiile.
GdS: Se poate ţine licitaţia şi cu o singură firmă?
C.I.: Da. Noi publicăm anunţul şi în jurnalul Uniunii Europene. Eu cred că ele, companiile, vor fi atrase să participe.
GdS: Vorbeaţi mai demult despre construirea unui centru cultural Brâncuşi la Craiova. Ce se mai aude despre acest proiect?
C.I.: El presupune o construcţie revoluţionară, care foloseşte anumite tehnici inovatoare, cum ar fi sudura în sticlă. Am beneficiat de expertiza marelui arhitect român, profesorul Dorin Ştefan, şi credem că Doljul, Craiova, Oltenia pot să aibă un viitor din exploatarea acestui potenţial imens legat de turismul cultural. Nu întâmplător la Muzeul de Artă din Craiova se află şase opere ale lui Constantin Brâncuşi, iar acest lucru nu este foarte cunoscut în lume. Vrem să exploatăm acest patrimoniu cultural. Este singurul arhitect român inclus în Top 50 la nivel mondial.
GdS: Şi de unde obţineţi fonduri pentru această construcţie?
C.I.: Este o poveste lungă. Într-una din seri mă uitam la o emisiune la televizor şi am văzut că era prezentat acest om, şi la sfârşitul emisiunii spunea că dânsul, ca arhitect, a fost influenţat de opera lui Brâncuşi şi că regretă că nici o autoritate din România nu s-a gândit să construiască o clădire dedicată operei acestuia. Aşa am început demersurile. Banii pot fi din două surse: fie din fonduri europene, fie din fonduri proprii. Ne aflăm în faza de elaborare a documentaţiei tehnice. Costurile sunt undeva la şase milioane de euro. Presupune mai multe încăperi subterane, cu o suprafaţă totală de 1.200 mp, o cameră unde să fie expuse sculpturile, săli de conferinţă, unde copiii pot viziona diferite filme, unde pot exersa după diferite exponate, este un loc pe care ni-l dorim viu, în care mulţi copii să-şi petreacă timpul.
