Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dat o hotărâre definitivă în dosarul lui Farid Jahani, zis Paul Valută, privind fraudarea BRD cu peste două milioane de euro, reducând cu mai mult de jumătate pedepsele inculpaţilor. A mai rămas de lămurit doar soarta averii lăsate de Paul Valută, din care BRD cere o parte drept despăgubiri, pentru că magistraţii au decis rejudecarea apelurilor declarate de soţia şi cei doi copii ai săi.
Craioveanul de origine iraniană Jahani Farid, cunoscut drept Paul Valută, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv în luna mai 2008, alături de alte şase persoane – turcii Osman Tunc şi Ors Sami, Eugen Florescu, Mihaela Biţu, Paul Mânzu şi Doru Meosu, toţi fiind acuzaţi de comiterea infracţiunilor de acces fără drept la un sistem informatic, spălare de bani, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase.
Procurorii DIICOT Timişoara au reţinut că, la sfârşitul anului 2007, inculpaţii au constituit un grup infracţional structurat pe două filiere, scopul fiind obţinerea de „foarte multe fonduri băneşti pe căi ilegale“. Pe scurt, planul conceput de Paul Valută consta în folosirea unui angajat al BRD care să transfere banii în conturile a două „săgeţi“ din Bucureşti şi din Timişoara. Banii urma să fie preluaţi de la „săgeţi“ de doi „locotenenţi“ şi, în final, predaţi lui Paul Valută. După ce punea mâna pe bani, Paul Valută intenţiona să fugă din ţară. Nu a mai apucat pentru că, în februarie 2008, a fost arestat, iar, pe 17 ianuarie 2009, a murit la Spitalul de Urgenţă Timişoara, după ce, aproape zece luni, a refuzat să mai mănânce.
Totul a început la Craiova
Potrivit anchetatorilor, Paul Valută a intrat în criză de lichidităţi la sfârşitul anului 2007, motiv pentru care a început să facă demersuri pentru obţinerea unui credit de nevoi personale, cuprins între 700.000 şi un milion de euro, pentru care intenţiona să garanteze cu două imobile şi certificând venituri lunare de circa 8.500 de euro.
Anchetatorii nu explică însă de ce soţii Jahani nu au mai luat creditul respectiv, ci doar lasă să se înţeleagă că, neputând obţine banii de care avea nevoie, Paul Valută a pus la cale un plan pentru a fura peste două milioane de euro din conturile BRD.
Paul Valută a hotărât cooptarea unor persoane de încredere, inculpaţii Ors Sami şi Osman Tunc, în cadrul filierei turce, şi inculpaţii Eugen Florescu, Paul Mânzu şi Doru Meosu, în cadrul filierei române. De asemenea, Farid a decis să o determine pe Mihaela Biţu, angajată la BRD Craiova, să facă transferul neautorizat al unor sume mari de bani din conturile băncii în cele ale unor persoane fizice. La sfârşitul lunii decembrie 2007, Paul Valută a aşteptat-o pe Mihaela Biţu pe o stradă din Craiova şi, „cu un ton autoritar, ameninţător, i-a dispus inculpatei să facă un transfer neautorizat de bani din fondurile aflate în posesia BRD în conturile unor persoane fizice pe care el i le va comunica ulterior, altfel ea şi familia sa vor suporta consecinţe negative“, au consemnat procurorii în rechizitoriu.
Pe 23 ianuarie 2008, Farid a obţinut numărul unui cont deschis la BRD de Osman Tunc, iar, pe 31 ianuarie, Eugen Florescu i-a comunicat CNP-ul şi numărul unui cont deschis la o agenţie BRD din Timişoara de Doru Meosu. Pe 1 februarie, Paul Valută i-a transmis Mihaelei Biţu un bilet pe care erau consemnate conturile şi numele SC CEZ Distribuţie Craiova. Angajata BRD trebuia să transfere câte 4.000.000 de lei din contul CEZ Distribuţie în cele ale lui Meosu şi Osman Tunc. În aceeaşi zi, Mihaela Biţu, deşi era în concediu de odihnă, a intrat în bancă şi a făcut transferurile de bani folosind user name-ul şi parola directorului economic al BRD Craiova.
Filiera română
Procurorii au descris pe larg legăturile dintre inculpaţi, dar şi ce rol a avut fiecare în furtul banilor din conturile BRD Craiova. În cadrul filierei române, Paul Valută s-a folosit de Eugen Florescu, care împrumutase sume mari de bani de la cămătarii din Craiova, inclusiv de la Paul Valută. Fugind de cămătari, Florescu a locuit între 2006 şi 2008 în apropierea Timişoarei, la domiciliul lui Paul Mânzu. La sfârşitul lunii ianuarie 2008, Florescu l-a rugat pe Mânzu să-i găsească un individ care să primească în contul său o sumă foarte mare de bani, acesta găsindu-l pe Doru Meosu. Acesta din urmă urma să fie recompensat cu 30.000 de euro dacă îşi deschidea un cont la BRD, în care trebuia să primească o sumă mare de bani care trebuia să ajungă prin Mânzu la Florescu. Pe 1 februarie, Meosu a scos 135.000 de lei din contul în care Biţu virase banii, după care a deschis alte două conturi în euro şi a cerut transferul sumelor de 378.256 de lei, respectiv 377.880 de lei din contul iniţial.
După aceea, i-a predat cei 135.000 de lei lui Mânzu, care i-a dat mai departe lui Florescu. În aceeaşi zi, în jurul orei 11.00, Meosu s-a dus la sediul central al BRD din Timişoara şi a mai ridicat 200.000 de euro şi 500.000 de lei, bani care au ajuns tot la Florescu. Banii rămaşi în cont i-a transferat în alte trei conturi, unul fiind al concubinei sale. Meosu a fost reţinut pe 2 februarie, după ce încercase şi nu reuşise să scoată şi restul de bani. La scurt timp a fost prins şi Mânzu, iar Florescu s-a predat după ce s-a dus la Craiova şi i-a dat banii lui Paul Valută.
Filiera turcă
Pe de altă parte, filiera turcă a fost formată din Ors Sami şi Osman Tunc, acesta din urmă lucrând ca şofer atât pentru Ors Sami, cât şi pentru Paul Valută. În ianuarie 2008, Tunc a împrumutat 7.000 de euro de la Ors Sami şi i-a cerut alţi 3.000 de euro lui Paul Valută. Procurorii au precizat că Farid i-a transmis lui Tunc că îi poate da banii fără să-i mai restituie, dacă deschide un cont bancar în lei la Bucureşti, unde să primească o sumă mare de bani. Osman Tunc a acceptat, iar, pe 23 ianuarie, s-a dus la Bucureşti şi a deschis un cont în lei la o agenţie a BRD. Ulterior, pe 2 februarie, Tunc s-a dus la Bucureşti şi a cerut retragerea celor patru milioane de lei viraţi în contul său de Mihaela Biţu. Angajaţii agenţiei i-au transmis că poate ridica banii abia peste două zile, aşa că s-a întors la Craiova, iar, pe 4 februarie, s-a prezentat din nou la bancă. A completat personal ordinul de retragere a sumei de patru milioane de lei, însă nu a apucat să-i ia pentru că a fost reţinut de poliţişti. Anchetatorii au mai precizat că Osman Tunc a fost supravegheat de Paul Valută şi Ors Sami, care îl aşteptau în apropierea agenţiei BRD.
Pentru a-şi susţine acuzaţiile, procurorii au depus la dosar declaraţiile părţii vătămate, ale martorilor, interceptări telefonice, planşe foto, acte bancare, declaraţiile inculpaţilor, expertize, dar şi alte înscrisuri. După reţinerea „săgeţilor“ şi a Mihaelei Biţu, anchetatorii au ajuns şi la ceilalţi inculpaţi, iar Paul Valută a fost ridicat de acasă pe 25 februarie.
Pedepsele
Inculpaţii au fost trimişi în judecată în mai 2008, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Timiş. Încă din luna martie a aceluiaşi an, în timp ce era arestat preventiv, Paul Valută a refuzat să mănânce şi să se ridice din pat, starea sa de sănătate înrăutăţindu-se treptat. În decembrie, a fost internat la Spitalul de Urgenţă din Timişoara, iar, pe 17 ianuarie 2009, a decedat în urma unui stop cardiorespirator. Procesul a continuat, iar în octombrie 2011 judecătorii timişoreni s-au pronunţat. Funcţionara BRD, Ors Sami şi Osman Tunc au fost condamnaţi la câte cinci ani şi şase luni de închisoare. Doru Meosu a primit şase ani de puşcărie, Paul Vasile Mînzu – şapte ani şi trei luni, iar Eugen Florescu – 11 ani. Instanţa a dispus încetarea procesului penal faţă de Paul Valută, însă a hotărât ca succesorii săi, soţia şi cei doi copii, să achite BRD, alături de ceilalţi inculpaţi, suma de 1.400.728,86 lei, plus dobânda legală. Judecătorii Tribunalului Timiş au reţinut că banca şi-a recuperat parţial prejudiciul (6.599.271,14 din cei 8.000.000 de lei), iar toţi succesorii lui Paul Valută „urmează a fi obligaţi la repararea pagubei cauzate de antecesorul lor“.
În rechizitoriul întocmit de procurori nu se precizează unde şi mai ales cum au dispărut cei peste 1,4 milioane de lei ceruţi de BRD.
Inculpaţii au făcut apel, care a fost respins anul acesta, pe 6 martie, de magistraţii Curţii de Apel Timişoara.
A urmat recursul, iar, miercuri, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie s-au pronunţat şi au redus cu mult pedepsele inculpaţilor. Mihaela Biţu, Ors Sami, Mânzu şi Osman Tunc au fost condamnaţi la câte doi ani şi şase luni de închisoare. Florescu a primit patru ani şi patru luni, iar Meosu – trei ani. Acesta din urmă trebuie să facă cinci ani de puşcărie, pentru că judecătorii i-au adăugat şi un rest de pedeapsă rămas neexecutat.
Procesul continuă pentru moştenitorii lui Paul Valută
Soarta averii lăsate de Paul Valută nu a fost decisă încă de instanţe. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, miercuri, rejudecarea de către Curtea de Apel Timişoara a apelurilor formulate de soţia şi cei doi copii ai lui Paul Valută.
Turcii nu vor fi expulzaţi
Potrivit hotărârii din octombrie 2011 a Tribunalului Timiş, procurorii DIICOT au solicitat expulzarea inculpaţilor Ors Sami şi Osman Tunc în Turcia, după executarea pedepsei. Instanţa a respins solicitarea procurorilor, reţinând că cei doi bărbaţi au familii în România, iar Ors Sami administrează o firmă.
