Reabilitarea termică a blocurilor se va face după metoda subvenţiei pentru căldură, în funcţie de veniturile beneficiarului. În schimb, pentru proprietarii cu venituri mari, administraţia locală poate să suporte cota de contribuţie, care va fi de 10% din valoarea lucrărilor, cu condiţia să o recupereze în cel mult zece ani de la asociaţiile de proprietari. Aceste prevederi sunt cuprinse în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă propus de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, aprobat pe 30 octombrie 2012.
Vorbim de reabilitarea termică a blocurilor din fonduri europene, care se va face prin cumularea a trei surse de finanţare: contribuţia europeană, cota care le revine primăriilor, precum şi contribuţia proprietarilor. Costurile cuprind auditul energetic, expertiza tehnică şi lucrările de anvelopare şi schimbare a tocăriei şi reabilitarea instalaţiilor de distribuţie în subsol a agenţilor termici (apă caldă şi căldură), echilibrarea termo-hidraulică, de înlocuire a cazanului folosit la centrala termică de bloc cu unul nou, mai performant sau, de la caz la caz, a arzătorului respectivei centrale, fără modificarea tipului de combustibil.
Cheltuielile vor fi asigurate după următoarea schemă: 60% din finanţare se asigură de fonduri structurale sau de coeziune şi din banii de la bugetul de stat, 40% din cheltuieli vor fi suportate de primării şi asociaţiile de proprietari (primăriile 30%, asociaţiile 10%). Asociaţiile de proprietari pot să folosească în acest scop fondul de reparaţii, acolo unde proprietarii plătesc această contribuţie conform Legii nr. 230/2007. Dacă administraţia locală suportă toate cheltuielile pentru reabilitarea unor blocuri de locuinţe, poate ulterior să recupereze, în termen de maximum zece ani, de la asociaţiile de proprietari sumele care le revin proprietarilor. Totuşi, noile reglementări scutesc de la plata acestei contribuţii: persoanele cu handicap sau familiile care au în întreţinere persoane cu handicap; persoanele sau familiile care în ultimele trei luni anterioare desfăşurării unei anchete sociale de către primărie au venituri medii nete lunare pentru fiecare membru sub câştigul mediu net pe economie; veteranii de război şi soţii supravieţuitori, precum şi pensionarii care au un venit (pe persoană sau membru de familie) sub salariul mediu net pe economie. În cazul acestora, cheltuielile sunt considerate cheltuieli de natură socială.
Noul cadru legal stabileşte şi o prioritate a blocurilor care pot fi reabilitate din bani europeni. Primele pe listă vor fi blocurile care pierd cel mai mult energie termică, blocurile cu cel mai mare număr de apartamente, de genul blocurilor-turn, dar şi blocurile cele mai vechi. Totodată, pot beneficia de reabilitare termică ANL-urile, dar şi locuinţele sociale.
Reabilitarea caselor, pe fonduri
De data aceasta nu au mai fost uitate casele. Proprietarii locuinţelor unifamiliale pot beneficia de fonduri europene pentru reabilitarea clădirilor cu condiţia ca acestea să nu fie declarate monument istoric sau să nu fie amplasate în centrele istorice, în zonele de protecţie a monumentelor istorice.
Primăria face inventarul
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, consiliile locale au obligaţia să finalizeze identificarea şi inventarierea blocurilor de locuinţe, precum şi a locuinţelor unifamiliale aflate în proprietatea persoanelor fizice, realizate după proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990.
