În 1990, opt la sută dintre americani susţineau că sunt atei. În prezent, numărul lor a crescut la 19,6%, relatează lastampa.it. Specialiştii în statistici le-au dat şi un nume: „Nones“ – „Nici unul“, fiind vorba de acei cetăţeni care declară că nu aparţin nici unei religii. Practic, ei sunt atei. Numărul lor a crescut vertiginos în ultimele două decenii, cum reiese dintr-un studiu dat publicităţii de Pew Research Center, unul dintre principalele centre de studii din Statele Unite. Potrivit acestui raport, 19,6% dintre persoanele intervievate se definesc „agnostici“, „atei“ sau „neinteresaţi de o anumită religie“, în timp ce, în 1990, procentul era de opt la sută. Practic, un american din cinci nu are „un Dumnezeu“, un pradox pentru o ţară în care în imnul naţional se spune „In God is our Trust“ – „Ne încredem în Dumnezeu“. Procentul de „Nones“ este mai ridicat în rândul adulţilor cu vârsta mai mică de 30 de ani, unul din cinci spunând că nu crede în Dumnezeu. În plus, raportul a dezvăluit şi o scădere a procentului de protestanţi, comunitate care a reprezentat întotdeauna majoritatea americanilor, atunci când era vorba de religie. Pentru prima dată, procentul lor a scăzut sub 50 la sută, ajungând la 48%, faţă de 53%, cât era în 2007, când a fost realizată ultima statistică, sau faţă de anii ‘60, când doi americani din trei se defineau protestanţi. În acelaşi timp, numărul catolicilor a ajuns la 22 la sută din populaţie, în timp ce doi la sută sunt mormoni, unu la sută sunt ortodocşi, iar şase procente dintre persoanele intervievate spun că sunt adepţii altor religii.
Statistici
„Neafiliaţii“ aparţin tuturor categoriilor sociale, indiferent că este vorba de clasificarea în funcţie de venituri sau de nivelul de instruire, iar în ceea ce priveşte orientarea politică, 68 la sută se consideră simpatizanţi ai Partidului Democrat, iar 27 la sută – republicani. Sociologii şi statisticienii sunt de acord că aceste date confirmă o redefinire a identităţii spirituale a americanilor. „Fenomenul este alimentat de un fel de reacţie la impunerile religioase. Principalul factor care a determinat multe persoane să intre în această categorie este părerea lor despre religie şi politică“, a explicat Robert Putnam, profesor de ştiinţe politice la Harvard. În acelaşi timp însă, Putnam consideră că oamenii religioşi sunt mai buni cetăţeni. „Am fost şocaţi să descoperim că oamenii religioşi sunt mai buni cetăţeni, dar nu aspectul teologic este decisiv. Mai exact, am aflat că oamenii activi în comunităţile religioase sunt, în mod sistematic, mai generoşi, mai buni vecini, se implică mai mult în proiecte comunitare. Sunt mai disponibili pentru acţiuni de voluntariat, indiferent dacă sunt sau nu religioase, sunt mai dispuşi să doneze sânge sau să dea voie unui străin să intre în faţa lor la coadă. Dar nici una dintre aceste calităţi nu are o legătură directă cu aspectul teologic. Are legătură însă cu cât de mulţi prieteni au aceşti oameni prin intermediul bisericii şi cât de integraţi sunt în comunitatea lor religioasă. Nu are legătură cu o religie anume, ci cu gradul de conexiune la o reţea religioasă“, a explicat profesorul american.
