Cetăţenii care au reşedinţa stabilită pe raza altei secţii de votare pot să-şi exprime votul fie acolo unde au domiciliul, fie unde au reşedinţa
Legislaţia impune că la scrutinul de duminică fiecare cetăţean are voie să voteze doar la secţia de votare pe raza căreia are domiciliul, secţie la care ar trebui să figureze în listele permanente de alegători. Persoanele, în afara domiciliului, care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă localitate cu cel puţin trei luni înainte de data alegerilor (deci înainte sau cel târziu pe 10 martie 2012) au dreptul să voteze fie în localitatea de domiciliu, caz în care vor vota pe listele permanente, fie în localitatea de reşedinţă, caz în care vor putea vota prin înscrierea lor pe listele suplimentare. E de la sine înţeles că nu au voie să voteze în ambele părţi, pentru că votul multiplu constituie infracţiune, faptă sancţionată cu închisoarea. Dacă însă cetăţeanul şi-a stabilit reşedinţa în altă parte cu mai puţin de trei luni înaintea scrutinului, el nu va putea să voteze decât la secţia de votare corespunzătoare domiciliului.
Drept urmare, pe listele suplimentare pot vota membrii biroului electoral al secţiei de votare şi personalul de pază, cu condiţia ca aceştia să nu aibă domiciliul pe raza secţiei de votare, caz în care ei vor vota pe listele permanente. Tot pe aceste liste suplimentare sunt trecuţi şi cei care votează în localitatea de reşedinţă, precum şi persoanele care din eroare au fost omise de pe listele permanente şi care fac dovada cu documente de identitate că au domiciliul pe raza secţiei.
Regula este că au drept de vot doar cetăţenii români. Ca excepţie, cetăţenii europeni care au reşedinţa în localitate de mai mult de cinci ani, dar nu şi-au obţinut cetăţenia au totuşi drept de vot, ei putând vota pe liste complementare la alegerile locale de duminică.
Buletinele de vot nu pot fi fotografiate
Secţiile de votare se vor deschide duminică, la ora 7.00, şi se vor închide la ora 21.00. Fix la această oră personalul de pază va închide uşile secţiei, putând să-şi mai exprime dreptul la vot doar persoanele care se mai află în secţia de votare, însă numai în limita unui număr cel mult egal cu cel al cabinelor de vot. Spre exemplu, dacă în secţie se află şapte persoane cu drept de vot la ora închiderii, dar există numai patru cabine de vot, vor avea dreptul să voteze doar primii patru intraţi în secţie din cei şapte.
În secţia de votare, orice persoană va primi câte patru buletine de vot – câte unul pentru alegerea primarului, a consiliului local, pentru desemnarea consiliului judeţean şi respectiv pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean. Se va putea vota doar pe baza buletinului sau a cărţii de identitate, ori a cărţii de identitate provizorii, deci nu pe baza carnetului de alegător şi nici pe baza paşaportului turistic, ci doar, cel mult, pe baza paşaportului diplomatic.
Persoanele cu drept de vot nu au voie să meargă la scrutin purtând însemne electorale – tricouri, şepci, insigne etc. De asemenea, este interzisă fotografierea buletinelor de vot după exprimarea votului, ştiut fiind faptul că au existat cazuri în care anumite partide sau candidaţi au plătit mite electorale celor care le-au dat votul, dovedind asta prin intermediul unor fotografii ale buletinelor de vot. Asta nu înseamnă, însă, că este interzis accesul în cabina de vot cu telefoane mobile prevăzute cu cameră foto, ci doar că aceste telefoane trebuie să rămână în buzunarele posesorilor, nu să fie folosite la imortalizarea buletinelor de vot.
Voturile cu înjurături sunt valabile
Este interzis accesul a mai mult de o persoană în cabina de vot. O a doua persoană poate intra în cabina de votare doar pentru a ajuta pe cineva care nu vede, nu ştie să citească ori nu-şi poate folosi mâinile pentru a vota. Cel care îl ajută pe votant nu poate fi însă membru al biroului electoral al secţiei de votare şi nu trebuie să mai fi ajutat şi altă persoană aflată în imposibilitatea de a-şi exprima votul. Accesul unui însoţitor alături de o altă persoană în cabina de vot nu poate fi acceptat decât pentru motive întemeiate, de natura celor expuse mai sus, nu şi pentru că votantul nu ştie cum să-şi exprime dreptul de vot ori în care patrulater îl găseşte pe preferatul său. Pentru a evita astfel de situaţii, la intrarea în fiecare secţie de votare vor fi afişate buletine de vot anulate, pe care se vor putea orienta ca să-şi găsească mai uşor candidaţii odată intraţi în cabina de vot. Tot la intrarea în fiecare secţie de votare vor fi afişate listele permanente cu alegătorii arondaţi, în funcţie de străzi şi de blocurile în care locuiesc.
Dacă ştampila „Votat“ este aplicată de mai multe ori în căsuţa aceluiaşi candidat sau partid, votul este considerat valabil. Chiar mai mult decât atât, se consideră valabil şi buletinul de vot în care o persoană a aplicat una sau mai multe ştampile în cadrul unui singur patrulater, deci pentru un singur candidat (persoană sau partid ori alianţă electorală), iar în rest a scris pe buletinul de vot diverse menţiuni, fie ele şi jigniri, la adresa altui sau altor candidaţi. Ideea este ca voinţa alegătorului să reiasă clar prin aplicarea ştampilei într-un singur patrulater.
Ai voie beat, dacă
nu faci scandal
În secţiile de votare este interzis accesul cu băuturi alcoolice. Persoanele aflate sub influenţa băuturilor alcoolice au însă voie să-şi exprime votul, atâta vreme cât nu perturbă desfăşurarea procesului electoral. Concret, beţivii pot să voteze fără probleme dacă intră în secţia de votare, îşi iau buletinele de vot şi votează, fără să facă scandal sau să încerce să influenţeze votul altora.
O mare problemă este aceea a persoanelor cărora li s-a interzis dreptul de vot. În secţiile de votare nu există o evidenţă a celor care fie nu au discernământ din cauza unor boli psihice, fie li s-a retras acest drept prin hotărâri judecătoreşti de condamnare. Pentru condamnările penale mai mari de trei ani se aplică în mod automat şi interdicţia dreptului de a alege şi de a fi ales pe o anumită perioadă, însă nu există la nivelul secţiilor de votare o astfel de evidenţă, iar în felul acesta se pot strecura astfel de persoane, care să voteze, deşi nu au acest drept.
Restricţii pentru urnele mobile
Utilizarea urnelor mobile este şi ea restricţionată, în sensul că nu vor exista – ca în urmă cu câţiva ani – secţii de votare amenajate în spitale special pentru bolnavi, ori urne mobile care să viziteze spitalele şi căminele de bătrâni pentru a le da posibilitatea celor internaţi acolo să poată vota. La scrutinul de duminică, deplasarea urnei mobile se va face doar în baza unei cereri întocmite de persoana care nu poate vota sau de un membru de familie al acesteia, cerere la care trebuie anexat în mod obligatoriu un document medical din care să rezulte că persoana nu se poate deplasa până la secţia de votare. Cererea se depune la preşedintele secţiei de votare chiar şi în ziua scrutinului, dar până la o oră rezonabilă, care să permită deplasarea urnei mobile şi întoarcerea acesteia înainte de ora 21.00. Urna mobilă va fi însoţită de preşedintele secţiei de votare sau de locţiitorul acestuia şi de doi membri ai biroului secţiei de votare, la care se adaugă personalul de pază. Aceasta va fi varianta de exprimare a dreptului de vot care este oferită pacienţilor din spitale.
Arondarea pe secţii de votare
Orice craiovean care vrea să afle la care secţie de votare este arondat poate intra pe site-ul Primăriei Craiova, unde va găsi textul Dispoziţiei de primar nr. 2944/2012 privind delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare din municipiu. În această dispoziţie de primar sunt menţionate locaţiile tuturor secţiilor de votare din oraş, dar şi la care secţie e arondat fiecare bloc sau stradă din Craiova. Craiovenii care nu au internet pot găsi textul acestei arondări afişat în geamul Oficiului de Stare Civilă Craiova, situat pe Calea Unirii, nr. 50A, imobil cunoscut şi sub numele de Casa Rusănescu.
