Patronii care se simt depăşiţi îşi hărţuiesc subordonaţii, pentru că sentimentele de incompetenţă îi împing să-i mustre pe toţi cei care îi înconjoară. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii americani.
Într-o nouă interpretare a zicalei „puterea corupe“, oamenii de ştiinţă de la University of Southern California au găsit o legătură directă, printre reprezentanţii din managementul superior al companiilor, între incompetenţă şi agresiune. Rezultatele, extrase din patru studii separate, au fost publicate în revista Psychological Science.
Pe baza declaraţiilor angajaţilor care s-au plâns că patronii lor îi insultă, ţipă la ei şi îi depreciază, acest studiu a evidenţiat ipotezele precedente, conform cărora patronii abuzivi sunt împinşi doar de ambiţia şi nevoia de a-şi dovedi puterea. „Studiile efectuate de noi arată când şi de ce puterea împinge spre agresiune. Aceste rezultate sunt foarte pertinente, având în vedere că supervizarea abuzivă este o problemă persistentă în societatea noastră“, a spus Nathanael Fast, profesor asistent de management şi organizare şi unul dintre autorii acestui studiu.
Flatarea nu e o soluţie
În timpul şedinţelor de joc de rol, participanţii la studiu care îşi simţeau ego-ul ameninţat mergeau atât de departe încât sabotau în mod inutil şansele unui subordonat de a câştiga bani. În cadrul altui studiu, participanţii care se simţeau incompetenţi cereau ca subordonaţii care dădeau un răspuns greşit la un test să fie avizaţi
printr-un claxon foarte puternic, deşi ar fi avut posibilitatea să aleagă să tacă sau să facă mai puţin zgomot.
Oamenii de ştiinţă nu au evaluat participanţii la studii din punct de vedere obiectiv al competenţei, ci pe baza nivelului de competenţă autodeclarată. Asta le-a permis cercetătorilor să studieze cum sentimentele de apreciere proprie şi dragostea de sine au legătură cu comportamentul şefilor la locul de muncă.
„Incompetenţa, fără alţi factori, nu împinge la agresiune“, a spus Serena Chen, profesor asociat de psihologie la Berkeley şi coautor al studiului. Ceea ce îi împinge pe patroni să-şi agreseze verbal angajaţii este asocierea dintre rolul de persoană cu putere şi teama de a nu da greş în faţa unei sarcini. Datele noastre arată că dragostea de sine este şi ea un motiv pentru care superiorii nu își apreciază subordonaţii, a mai spus Chen.
Pe de altă parte, participanţii care au fost lăudaţi de angajaţii lor pentru aptitudinile de conducere nu au reacţionat agresiv. Totuşi, flatarea nu este cel mai bun mijloc de a calma un patron „sălbatic“. „Este interesant şi în acelaşi timp ironic să precizăm că o astfel de linguşeală, deşi întăreşte ego-ul şefului, ar putea contribui la decăderea deţinătorului de putere incompetent, făcându-l să-şi piardă complet raportarea la realitate“, au conchis autorii studiului.
