Fosta glorie a Universităţii Craiova şi ex-consilier local, Rodion Cămătaru, şi-a văzut visul cu ochii. Cu bani şi relaţii, Cămătaru a devenit stăpânul unei case şi al unui teren de aproape o mie de metri pătraţi din buricul Craiovei. Singura sa grijă este acum cum să dea afară cele nouă familii cu copii care locuiesc acolo cu chirie de ani buni.
Gazeta de Sud a scris pe larg despre lupta pe viaţă şi pe moarte pentru fosta casă a boierilor din neamul Viişorenilor. Situată vizavi de Jandarmerie, pe strada Împăratul Traian, numărul 31, casa şi terenul i-au făcut cu ochiul lui Cămătaru, care a intrat pe firul afacerii în timp ce era consilier local în Craiova printr-un interpus, un anume George Dumitrescu. Coincidenţă sau nu, cum s-a aflat că fostul fotbalist s-a implicat în afacerea imobiliară s-au schimbat şi sentinţele judecătoreşti, care au început să curgă în favoarea sa.
Casă, dulce casă
În anul 1997, trei persoane – Ion Niţu, Sofica Niţu şi Alexandrina Niculescu – au cerut Primăriei Craiova despăgubiri pe Legea nr. 112/1995 pentru imobilul din strada Împăratul Traian, nr. 31, susţinând că sunt moştenitorii Mariei Petrescu şi ai lui Radu Viişoreanu din celebra familie a Viişorenilor. Maria împreună cu fraţii ei, Ion şi Radu, au deţinut în cote egale casa şi terenul din faţa actualului sediu al Jandarmeriei. Ulterior, comuniştii au confiscat casa în baza Decretului nr. 92/1950. Primăria Craiova le-a respins atunci cererea fără să stea prea mult pe gânduri, pe motiv că imobilul nu putea fi restituit, deoarece fusese preluat fără titlu valabil. La fel a procedat şi Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii nr. 112. Cei trei revendicatori au dat în judecată toate autorităţile care se puseseră de-a curmezişul dorinţei lor şi au cerut despăgubiri băneşti. Judecătoria Craiova le-a dat dreptate şi, printr-o sentinţă din 1998, a desfiinţat hotărârile Comisiei Judeţene, pe care a obligat-o să acorde despăgubiri. Mulţumite că au scăpat ieftin de proces, Comisia Judeţeană şi primăria nu au mai făcut recurs la decizia instanţei, care a rămas definitivă şi irevocabilă. Aşa că, în anul 2000, cele trei persoane au primit fiecare aproximativ 16.000 de lei, bani frumoşi la vremea aceea, iar dosarul părea închis.
Surpriza Viişoreanu
După un an, alt moştenitor, Nicolae Viişoreanu, a notificat primăria că-şi vrea casa înapoi. Iniţial a cerut un apartament din imobil, dar primăria i-a respins cererea. Viişoreanu a insistat, a adus documente suplimentare şi a cerut ulterior să-i fie retrocedată întreaga casă. Şi această solicitare i-a fost respinsă, moment în care acesta a dat primăria în judecată şi a pierdut. Viişoreanu a avut însă câştig de cauză la Curtea de Apel Craiova, care a casat sentinţa Tribunalului Dolj, pe care l-a obligat să rejudece cauza. Sătul de procese şi tentat de banii samsarilor imobiliari, Viişoreanu şi-a vândut drepturile succesorale pentru suma de 200.000 de lei unui anume George Mircea Dumitrescu din Craiova, prin intermediul avocatului Bogdan Popescu, cunoscut pentru implicarea sa în procesele prin care hălci masive de teren din proprietatea oraşului au trecut în posesia unor afacerişti controversaţi. De fapt, George Dumitrescu nu a fost decât paravanul de care s-a folosit Rodion Cămătaru pentru a pune mâna pe casă. Cert este că, odată cu apariţia sa în poveste, judecătorii s-au răzgândit şi i-au dat dreptate pe linie.
Pe cât de siguri erau reprezentanţii Primăriei Craiova că vor câştiga, pe atât de mare a fost surpriza când s-au trezit fără casă. Tribunalul Dolj a uimit pe toată lumea, dând câştig de cauză lui Nicolae Viişoreanu. „Dacă va câştiga, Nicolae Viişoreanu poate primi cel mult apartamentul pe care l-a cerut iniţial. Cererea pentru retrocedarea întregii case, pe care a făcut-o în 2003, este tardivă. Potrivit Legii nr. 10/2001, termenul-limită de depunere a notificărilor a fost până pe 14 februarie 2002. După această dată, cererile nu mai sunt valabile. Chiar dacă vor spune că solicitarea de retrocedare a întregii case este o completare la notificarea iniţială, nu este adevărat. Este altă notificare. Completare înseamnă să depui documente în plus, gen certificate de moştenitor“, spuneau acum trei ani reprezentanţii primăriei. Instanţa a decretat sec: „Admite contestaţia formulată de Viişoreanu Nicolae (…) Anulează Dispoziţia nr. 6.294/08.07.2003 emisă de primarul municipiului Craiova. Constată calitatea de persoană îndreptăţită şi dispune restituirea în natură a imobilului din str. Împăratul Traian (Siloz), nr. 57, fostă Stalingrad, nr. 125, Dolj, ce a făcut obiectul notificării 2431/N/2001, construcţie şi teren aferent, identificate conform rapoartelor de expertiză (…). Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare“, se arată în sentinţa Tribunalului Dolj. Ceea ce a surprins primăria a fost lipsa oricărei precizări referitoare la returnarea despăgubirilor plătite celor trei persoane care au revendicat-o iniţial. Aşa cum a fost dată sentinţa, casa de pe Împăratul Traian a fost retrocedată în natură după ce anterior, pentru ea, se primiseră şi despăgubiri băneşti. Iar statul nu mai poate recupera nici un leu din acele sume, deoarece datoria s-a prescris de mult.
Titlu de boier, în rate
Deşi începeau să câştige procesele, noii moştenitori ai Viişorenilor aveau probleme chiar cu finanţatorul lor, Cămătaru. Ei au povestit la vremea aceea, că, după semnarea contractului privind vânzarea drepturilor succesorale, s-au chinuit să recupereze banii de la fostul fotbalist.
„Pe vremea aceea (2006 – n.r.) vindeam ziare în Gara de Nord. La un moment dat, a venit la noi un domn Ciupitu, care, aparent întâmplător, a intrat în discuţie cu noi. Când a auzit că avem o casă de revendicat în Craiova, ne-a spus că ne poate el ajuta să obţinem bani pe ea. Ne-a chemat la Craiova, unde ne-a dus direct la biroul domnului Cămătaru. Ne-am înţeles cu acesta să ne dea 200.000 de lei, dar am tras până am recuperat întreaga sumă“, a spus unul dintre cei implicaţi în procesul de retrocedare. Conform contractului 2.553 din 26 octombrie 2006, Nicolae Viişoreanu i-a vândut lui George Dumitrescu (cel care figura în acte – n.r.) drepturile succesorale care i se cuveneau, în calitate de moştenitor al unchiului său Radu Viişoreanu şi al mătuşii sale, Maria Petrescu. Nicolae a primit pe loc 35.000 de lei, iar diferenţa de 165.000 trebuia plătită în decurs de patru luni. Nu s-a întâmplat aşa. „L-am tot sunat pe domnul Cămătaru şi ne rugam să ne dea diferenţa de bani, aşa cum promisese. Ne amâna de pe o zi pe alta“. Ca să fie sigur că nu pierde banii, Nicolae Viişoreanu a semnat cu omul lui Cămătaru un act adiţional, prin care acesta din urmă se angaja să plătească restanţa în 15 rate lunare. Cu chiu, cu vai, Viişoreanu a primit ceea ce i se cuvenea.
Cămătaru: E treaba mea
Bine informat, Cămătaru a aflat că Nicolae Viişoreanu moştenea nu numai averea unchiului şi a mătuşii sale, ci şi pe aceea a tatălui său, Ion. Aşa că i-a ordonat omului său, George Dumitrescu, să cumpere cu 100.000 de lei drepturile succesorale şi pentru această moştenire, ceea ce s-a şi întâmplat în noiembrie 2007. Cu drepturile de moştenitor în buzunar, Cămătaru a încercat să intre în posesia întregii averi pe care s-a angajat să plătească în total 300.000 de lei. O avere compusă din casa de pe strada Împăratul Traian, nr. 31, un conac în localitatea Buzduc şi aproape 1.500 de hectare de teren la Podari. La vremea aceea, Radion Cămătaru declara pentru GdS că nu a cumpărat drepturile pentru casa de pe Împăratul Traian şi că pe el l-au interesat doar terenurile. Un contract de vânzare-cumpărare a drepturilor succesorale semnat între George Dumitrescu şi Cămătaru îl contrazice însă. Procesul a mers mai departe la Curtea de Apel Craiova şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar rezultatul a rămas acelaşi. Cămătaru a câştigat casa. Contactat telefonic, fosta glorie a Craiovei a recunoscut că este proprietarul casei şi a spus că nu trebuie să intereseze pe nimeni acest lucru. „Fără vrăjeală, ce vă interesează pe dumneavoastră dacă am vândut sau nu casa? E treaba mea. Casa nu este pe numele meu şi este confidenţial ce fac cu ea“, a spus el. Întrebat ce se va alege de familiile de chiriaşi, Cămătaru a precizat că ei trebuia să se aştepte şi la aşa ceva. „Nu ştiu dacă mai este în vigoare legea care spune că trebuie să-i ţin cinci ani cu chirie. Când stai în case de genul acesta este un risc pe care ţi-l asumi“, a spus el. Cămătaru a mai declarat că nu este problema lui cine este responsabil de recuperarea despăgubirilor de câte 16.000 de lei celor trei persoane. Unul dintre chiriaşii care stau cu sufletul la gură, neştiind ce se va alege de familia lui, Daniel Iordache, a apelat la GdS pentru a afla situaţia casei. „Nimeni nu ne spune nimic. Trăim cu teamă că ne va da afară, deşi avem contracte de închiriere până în 2014. Cineva care locuieşte cu noi pe stradă ne-a întrebat dacă este de vânzare, deoarece a auzit că s-a vândut deja cu 250.000 de euro“, a spus el. Reprezentanţii primăriei au declarat că în acest caz, noul proprietar este obligat să-i ţină pe chiriaşi cinci ani.
