Managerul de resurse umane al Ford România, Angella Alexander, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Gazeta de Sud, acesta fiind primul interviu acordat în România de către oficialul american, de la preluarea fabricii auto de la Craiova de către Ford şi până acum. Originară din SUA, Angella Alexander s-a acomodat uşor cu România şi chiar a învăţat limba noastră. Ea a explicat ce trebuie să ştie cei care doresc un post la Ford, ce fel de specialişti caută compania anul acesta, dar şi ce este foarte important pentru cei 3.500 de oameni care lucrează deja la Ford. I se mai spune „Lady Ford“, pentru că este văzută aproape zilnic în rândul muncitorilor din fabrică. Managerul de resurse umane consideră că pe piaţa muncii din România există o mare problemă, rezolvabilă doar pe termen lung. Aflaţi din GdS care este aceasta.
GdS: Cum vi se pare România?
Angella Alexander: Am un singur cuvânt pentru România: fascinantă. În opinia mea, este o ţară diversă şi frumoasă. Fiecare zonă este diferită şi interesantă.
GdS: Dar Craiova?
A.A.: Craiova înseamnă „acasă“ pentru mine acum.
GdS: Ce a fost mai greu: să vă acomodaţi cu oltenii sau să învăţaţi limba română?
A.A.: (Râde) Eu nu am înţeles niciodată ceea ce se spune despre olteni.
GdS: Se spune că sunt oameni foarte activi şi cam iuţi la mânie… Îi simţiţi aşa pe olteni?
A.A: Oamenii de aici sunt foarte calzi, primitori, prietenoşi. Mulţi prieteni ai mei sunt aici. Aici este familia noastră. Şi îmi plac oamenii de aici foarte mult.
GdS: Vorbiţi destul de bine limba română. În cât timp aţi învăţat-o?
A.A.: În mult timp. Prea mult timp. La început au fost două ore pe săptămână, acum doi-trei ani. Dar a fost evident că nu era suficient şi acum am un curs de o oră, în fiecare dimineaţă.
GdS: Este greu?
A.A.: Gramatica este grea!
GdS: Cât de des mergeţi acasă, în America?
A.A.: Cum am spus, casa mea este aici, în Craiova, dar părinţii mei şi socrii sunt acolo, în SUA, şi mergem o dată pe an la ei. Din păcate. Dar ne place în România. Ne facem şi concediile aici sau altundeva în Europa (…) Nepoata şi nepotul meu vin în fiecare an din America, aici, în România. Aici îşi petrec vacanţele şi le place foarte mult.
GdS: Unde vă place să mergeţi în România?
A.A.: De fiecare dată este o aventură. Şi în Bucovina, şi în Maramureş, şi la Dunăre. Există o mare diversitate în ţara aceasta. Este superbă…
GdS: Cum vă relaxaţi în Craiova, ce vă place să faceţi în timpul liber?
A.A.: În timpul liber îmi place să petrec o seară întreagă cu prietenii. Vorbim, râdem, ne simţim bine împreună. Cu soţul meu în weekend facem o plimbare în centru sau în parc şi acum luăm cursuri de dans în fiecare duminică: vals, salsa şi altele. Aceasta este o provocare mare pentru noi (Râde).
GdS: Ce fel de probleme aţi întâmpinat pe piaţa muncii din România?
A.A.: Cred că aici, în România, problema pentru o companie ca a noastră este neconcordanţa dintre sistemul de educaţie şi nevoile angajatorilor. Nu există o aliniere bună între aceste două aspecte. Aceasta este o problemă foarte mare şi cu o rezolvare pe termen lung. Pentru că structura şi nivelul de materiale din curricula şcolară nu corespund cu nevoile angajatorilor şi, tocmai de aceea, fiecare companie are nevoie de un program de formare a angajaţilor. În viitor va fi nevoie de schimbarea acestui sistem educaţional românesc.
GdS: O întrebare care interesează mii de oameni: când încep cu adevărat angajările la Ford?
A.A.: În curând. Desigur, vor începe anul acesta.
GdS: Când vor fi angajaţi mii de oameni la Ford, aşa cum a promis compania în urmă cu patru ani?
A.A.: Nu este posibilă o discuţie despre numărul de angajaţi, dar, cu siguranţă, se vor face angajări anul acesta.
GdS: Ce categorii de angajaţi veţi căuta în perioada următoare?
A.A.: Majoritatea celor angajaţi vor fi pentru producţie. În principal, vor fi operatori de bază şi câţiva specialişti, ingineri, dar majoritatea vor fi operatori de bază.
GdS: Au trecut patru ani de la preluarea fabricii din Craiova de către Ford. De ce nu s-au făcut angajări masive până acum?
A.A.: În opinia mea, numărul de angajaţi depinde de volumul de producţie. Volumul producţiei va creşte în acest an şi acesta este momentul pentru noi angajări. Numărul trebuie să fie suficient pentru producţie. Se va lucra în mai multe schimburi, iar aşteptările mele sunt ca fiecare dintre cei angajaţi să poată lucra în mai multe schimburi.
GdS: Care este calitatea cea mai importantă a unui om care lucrează sau vrea să lucreze la Ford?
A.A.: Cele mai importante caracteristici sunt dorinţa de a învăţa şi adaptabilitatea oamenilor, pentru că industria noastră se schimbă mereu şi trebuie să reacţionăm rapid.
GdS: Reacţionează rapid muncitorii români?
A.A.: Da. Experienţa mea este bună aici în acest sens.
GdS: Ce defecte profesionale au angajaţii uzinei?
A.A.: Nu-mi place această întrebare. Oamenii de aici sunt la fel de buni ca alţii. Nu vreau să vorbesc despre defecte…
GdS: Angajaţii foarte buni de la Ford sunt recrutaţi de către furnizorii Ford. Lăsaţi să plece uşor oamenii buni din fabrică?
A.A.: Ştim lucrul acesta. Este o piaţă liberă. Dacă vor să plece, atunci să plece! Evident, există o discuţie cu fiecare în parte, dar dacă ei vor să plece, noi nu putem îngrădi acest lucru. Această situaţie este normală în perioada de instalare a furnizorilor.
GdS: Cum sunt angajaţii craioveni faţă de salariaţii Ford din Germania, Marea Britanie, Spania, Turcia?
A.A.: La fel de buni. Singura diferenţă este experienţa cu Ford. Atât. Angajaţii de aici sunt la fel de buni ca alţii.
GdS: Cum este răsplătită munca de către Ford în ţările enumerate mai sus, comparativ cu România, adică ce salarii plăteşte Ford în fiecare ţară enumerată?
A.A.: Politica este să fii la un nivel competitiv în piaţa locală. Acesta este răspunsul meu pentru această întrebare. Nivelul salariului este competitiv cu cele existente în piaţa locală. Şi aici, şi acolo, în ţările enumerate.
GdS: Sunteţi văzută des în rândul oamenilor din fabrică. Vă spun ei problemele lor? Care sunt cele mai des întâlnite?
A.A.: Da, sunt discuţii despre probleme tot timpul când sunt în fabrică. Discuţiile pot fi fie personale, fie ceva despre serviciu. Dar motivul meu să fiu frecvent acolo este tocmai acesta, ca să fiu cât mai apropiată de angajaţi. Acesta a fost motivul pentru care am învăţat limba română, ca să pot comunica mai uşor cu oamenii, fără traducător. Oamenii îmi spun orice problemă a lor. Ford este ca un sat mic şi este posibil să apară probleme personale sau probleme profesionale. Cel mai important este să comunicăm aceste probleme, să fie o discuţie deschisă. Uşa mea este mereu deschisă pentru orice angajat al fabricii.
GdS: Luaţi şi măsuri după ce aflaţi anumite lucruri de la angajaţi?
A.A.: Da, desigur. Depinde de la caz la caz.
GdS: Dacă mâine aţi fi un simplu angajat al Ford România, şi nu managerul de resurse umane, ce aţi solicita companiei?
A.A.: Aşteptările mele ar fi ca managementul să lucreze împreună cu noi pentru un viitor lung şi aceasta este provocarea mea.
GdS: Acum se lucrează pentru viitor în fabrică?
A.A.: Da. Este evident acest lucru. Responsabilitatea managementului este pentru o strategie de viitor. Desigur sunt şi probleme în fiecare zi, dar strategia este pe termen lung.
GdS: Ce fel de probleme sunt în fiecare zi?
A.A.: Sunt probleme cu oamenii, cu producţia, tot timpul vor fi mici probleme.
GdS: În prezent, din punct de vedere al resurselor umane, fabrica este pregătită pentru producţia de masă?
A.A.: Suntem în plan.
GdS: Când începe această producţie de masă?
A.A.: În vară. Răspunsul meu este acelaşi tot timpul: în vară!
GdS: Ce le recomandaţi angajaţilor Ford România pentru a fi competitivi?
A.A.: La fel ca şi recomandările pentru noii angajaţi. Să aibă dorinţa să înveţe şi adaptabilitate. Să fie flexibili.
GdS: Dar celor care îşi doresc un post la Ford ce le recomandaţi să facă pentru a-l obţine?
A.A.: Nu este un secret. Depinde. Dacă optează pentru un post de operator de bază, cel mai important lucru este ceea ce am spus până acum, dar, dacă este un post de inginer, va fi mai bine să aibă o experienţă relevantă. Depinde şi de post. Anul trecut, când am angajat vopsitori, a fost mult mai bine pentru cei cu experienţă. La fel a fost şi pentru electricieni.
GdS: Câţi angajaţi noi sunt în fabrică de când a venit Ford la Craiova şi până acum?
A.A.: Aproximativ 100.
GdS: Nu este cam puţin?
A.A.: Nu. Pentru că acesta a fost numărul perfect de angajaţi pentru activităţile de care am avut nevoie.
GdS: Pe o scară de la 1 la 10, ce notă daţi României, din punct de vedere al forţei de muncă?
A.A.: Nu cred că este posibil să facem o scară relativă. Cred că provocarea va fi în viitor, cu sistemul educaţional românesc. Acum, pe termen scurt, nu cred că va fi o problemă cu piaţa forţei de muncă.
GdS: Unde vă vedeţi peste încă cinci ani?
A.A.: Nu ştiu. Pentru mine e dificil, pentru că m-am mutat de 12 ori în viaţa mea. Când am fost în Londra, nu a fost posibil să înţeleg că voi fi aici, în România. A fost o situaţie nouă şi nu credeam că va fi posibil. În viitor va fi la fel ca în România, o aventură. O ţară nouă, un oraş nou, 3.500 de oameni noi… Desigur, Craiova este o aventură!
De cinci ani în România
Angella Alexander are 44 de ani şi o experienţă de 21 de ani în industria de HR (Resurse Umane) şi din 1999 este în echipa Ford. Înainte să se mute la Craiova împreună cu soţul ei, a coordonat echipele de HR din fabricile Ford din New York, Dearborn, Canada şi Londra. În România este de aproape cinci ani şi îşi petrece inclusiv vacanţele pe meleaguri româneşti, împreună cu familia.
