Investitorii se înghesuie la porţile Craiovei, iar autorităţile locale nu mai fac faţă întâlnirilor de afaceri. Aceasta este imaginea proiectată de multe ori de cei care ne conduc. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, explică într-un interviu acordat GdS diferenţele dintre vorbe şi fapte şi cum a fost Ford pe punctul de a închide fabrica din Bănie.
GdS: Aţi tot vorbit de investiţii în ultimele luni, despre venirea austriecilor de la AKH şi a cehilor de la Park Point Properties. În afară de vorbe, ce se mai întâmplă cu ele?
I.P.: E o perioadă foarte dificilă pentru toată lumea. Când este criză în Europa, este criză şi în ţările cele mai dezvoltate. În continuare am rămas în relaţii şi ne-am auzit şi văzut de mai multe ori cu cei care ne-au făcut cererea de intenţie pentru spital. Cât de repede va fi pus în practică mi-e greu să vă spun acum. Dacă este să ne amintim, din luna februarie sau martie, noi am tras de aducerea la zi a unui proiect prin care doream să scoatem aceste pământuri la concesiune, în jurul aeroportului. Am ajuns undeva, şi aici vorbesc de Park Point, care abia acum se conturează.
GdS: Ce aţi vorbit concret cu cei de la AKH?
I.P.: Ei au zis că în continuare îşi menţin intenţia de a veni la Craiova, dar că au fost foarte surprinşi că nu toată lumea i-a dorit şi i-a primit cu braţele deschise, aşa cum şi-au dorit
GdS: Cine nu i-a primit?
I.P.: Dacă vă amintiţi, la vremea respectivă, proiectul AKH nu a fost votat în unanimitate.
GdS: Adică, a fost un semnal negativ…
I.P.: A fost şi acesta un semnal negativ, dar nu-l dau eu pe seama a ceea ce s-a întâmplat în Consiliul Judeţean. Oricum nu puteam trece mai departe la faza următoare, în care ar trebui să avem un studiu de prefezabilitate pe care să-l prezentăm în Consiliul Judeţean. Acest lucru se va întâmpla în 2012. Orice înseamnă parteneriat public-privat sau concesiune înseamnă, de fapt, licitaţie publică. De aceea, indiferent că se numeşte AKH sau altfel, un teren de 10-12 hectare în jurul aeroportului cu destinaţia de spital, îl scoatem la licitaţie. Locul pentru spital este prevăzut paralel cu pista aeroportului, în zona Hanul Doctorului. Ar fi mai uşor să tragem utilităţile de la Parcul Industrial. Pe de altă parte, este foarte greu să bagi o unitate spitalicească în mijlocul unor locaţii, hoteluri sau locuri de agrement.
GdS: În România este o singură persoană care reprezintă AKH. Cât de serioasă este?
I.P.: Între timp, fără să fie intenţii scrise, au mai fost şi alţi oameni interesaţi de Craiova, care ştiu că din punct de vedere spitalicesc lucrurile nu sunt bine puse la punct.
GdS: Cine sunt?
I.P.: Vreţi să vă spun numele firmei? Nu vi-l pot spune. Au fost oameni care au spus că vor veni la licitaţie. Nici la spital, nici la parcul logistic, nu este o lucrare cu destinaţie.
GdS: V-am întrebat de seriozitatea reprezentantului clinicii AKH, deoarece GdS a sunat în Austria, iar purtătorul de cuvânt al spitalului a spus că nu există nici un plan legat de Craiova.
I.P.: Nu o să mă fac avocatul lor. Şi noi i-am întrebat când ne-am văzut cu ei, ştiind că aţi sunat. Ne-au spus că asta este politica firmei, de a nu-şi face publice întotdeauna intenţiile de a-şi dezvolta afacerile. Nu ştiu cum să explic chestiunea asta.
GdS: Credeţi că este oportun să anunţaţi apariţia unor astfel de scrisori de intenţie?
I.P.: Eu zic că este, dăm un semnal că se petrece ceva aici. Ce ar fi putut să facă orice autoritate publică dacă are o astfel de scrisoare? Eu nu mă arunc la primul lucru care îmi iese în cale. Acesta a fost foarte bine conturat. O firmă, oricât de mare ar fi ea, tot la bancă se duce pentru bani. Şi când ai nevoie de 200 de milioane de euro, nu ştiu dacă investiţiile mari sunt foarte bine primite şi privite de bănci.
GdS: Şi când veţi scoate la licitaţie concesionarea?
I.P.: În primele luni ale lui 2012, când vom avea studiul de prefezabilitate. Vom respecta etapele legale şi, chiar dacă a fost modificat, parteneriatul public-privat rămâne foarte greu de accesat.
GdS: Care este un termen realist pentru realizarea unui astfel de proiect?
I.P.: Cam cinci ani ar dura.
Pauza de relaxat nervii
GdS: Revenind la proiectul parcului logistic al cehilor de la Park Point, cum i-aţi convins pe consilierii judeţeni PDL să voteze proiectul după ce ei se opuseseră, invocând anumite probleme procedurale? A fost spiritul Sărbătorilor sau şi altceva?
I.P.: Poate a fost şi spiritul, dar cred că ei au realizat că intenţiile noastre au fost serioase şi au dorit să fie alături.
GdS: Şi şi-au dat seama brusc după şase luni de opoziţie?
I.P.: Probabil că, să o spunem aşa, au realizat mai târziu…
GdS: În ultima şedinţă de consiliu din 2011, aţi cerut o pauză şi i-aţi chemat pe toţi consilierii la dumneavoastră în birou, după care toţi au votat fără probleme… Ce le‑aţi spus sau ce le-aţi oferit la schimb?
I.P.: Pentru noi, propunerea lor a fost neobişnuită, dar, analizând-o, am realizat că poate fi chiar un pas înainte. Noi am văzut paharul plin. Alte discuţii nu au fost. Spaima mea a fost că, în momentul în care s-ar respinge total o asemenea investiţie în jurul aeroportului, am da un semnal prin care o perioadă lungă de timp nu ar mai veni nimeni.
GdS: Vor veni furnizori Ford în parcul tehnologic?
I.P.: Da, am un asemenea semnal. Şi cehii tot la bancă se vor duce şi vor face asta doar după ce vor avea 60% din suprafaţă precontractată. Ne-au mai spus că unii dintre cei care vin acolo sunt legaţi de Ford şi fie îşi fac depozite pe piese, fie vor fi unii care doresc să lucreze pentru Ford.
Craiovei i-a trecut glonţul Ford pe la ureche
GdS: Ce mai este nou la Ford?
I.P.: Eu cred că Ford a trecut de o etapă foarte dificilă şi că a existat un moment atât de greu, încât chiar conducerea a crezut că este insurmontabil. Şi aceasta deoarece industria auto nu s-a aşezat la nivel mondial. Şi, deşi la nivel mondial au avut profit, cea mai mare parte a venit din SUA şi America Latină şi din Europa nu a venit. Şi atunci s-a pus problema ca măcar o fabrică din Europa să nu mai lucreze la capacitate. Atunci şi-au pus o problemă la fel cum şi-ar fi pus oricine. Ce e mai bine să închizi? O fabrică în care ai investit 200-300 de milioane de dolari sau una în care ai investit 2 miliarde de dolari sau euro? Şi acestea erau fabricile din Spania. Anunţul că va rămâne fabrica din Craiova a fost un moment de bucurie, dar şi de surprindere. Poate cumva este similar cu ceea ce a însemnat Cehia pentru Volkswagen la vremea respectivă, în care să se lucreze aici maşinile de tip limuzină. Rămâne Koln pentru maşinile mai mari şi Valencia o fabrică ajutătoare.
GdS: Deci vă aşteptaţi să se închidă fabrica de la Craiova?
I.P.: Nu eu, pentru că eu nu aveam foarte multe elemente de aici. Au fost surprinşi cei care sunt de specialitate. Au fost oameni chiar din Ford, de aici, care au crezut că nu va merge sau că va merge parţial. Sau au crezut că va avea probleme. Fabrica din Craiova merge mai departe. Sunt altele din Europa care lucrează la o capacitate mai redusă, fie vor fi închise.
GdS: Şi preşedintele Băsescu i-a criticat pe cei de la Ford, spunând că au promis sute de mii de maşini şi asamblează 20.000 de remorci.
I.P.: Am văzut. Poate are informaţiile mai la zi. Nu comentez şi, probabil, chiar are dreptate. În fabrică am văzut că se mişcă lucrurile, faţă de alte dăţi. În interiorul fabricii tot ce aveau capacitate liberă le-au dat-o celor care au venit. Cei care vor veni trebuie să se fixeze în alte părţi. Dar asta este strategia lor.
GdS: Mai demult spuneaţi că veţi explica de ce firma Yazaki, unul dintre furnizorii Ford, nu a rămas la Craiova, ci şi-a deschis fabrică la Balş… Ce s-a întâmplat?
I.P.: Noi le-am oferit locuri în Parcul Industrial, în jurul aeroportului. I-am pus în legătură şi cu Universitatea din Craiova, şi cu cei de la CEZ şi de la gaze. Când s-au dus în altă parte, am fost la fel de surprins. Când am văzut că au primit ajutor de stat de 24 de milioane de euro să rămână într-un anumit loc…
GdS: Aceasta este explicaţia?
I.P.: Poate fi una. Apoi, poate şi-au făcut socoteala că atunci când vor avea nevoie de forţă de muncă, o pot găsi acolo. Pe de altă parte, ei sunt legaţi foarte mult de Dacia şi locaţia au ales-o împreună şi cu Renault.
GdS: O altă investiţie despre care s-a vorbit mult şi nu s-a făcut nimic este Spitalul Regional pe care ar trebui să-l construiască Ministerul Sănătăţii, pe terenul pe care l-aţi cedat în acest scop. Sunt semne că se mişcă lucrurile?
I.P.: Ultimele discuţii datează de la sfârşitul mandatului ministrului Cseke. Cu actualul ministru nu am discutat niciodată, deşi am încercat de mai multe ori. În discuţiile pe care le-am avut cu fostul ministru Bazac, mi-a spus că el a semnat cu Banca Mondială pentru patru spitale în România, universitare, regionale. Discuţia am avut-o cam acum trei luni şi mi-a spus că el crede că acest spital va fi făcut de oricare dintre miniştrii care vor veni pentru că va fi obligat să o facă. Dacă nu s-a făcut până acum, acest lucru este cauzat tot de aceste mişcări bancare pe vreme de criză. Nouă ne-a donat terenul domnul Cherciu şi l-am donat mai departe Ministerului Sănătăţii, dar am pus condiţia ca lucrările să înceapă în trei ani. Dacă nu, terenul va reveni de drept acolo unde a fost. S-au vehiculat multe sume, dar acum nu mai putem vorbi despre ele, din cauza crizei. Mai bine vorbim despre ce se va face acolo, adică un spital universitar de urgenţă, o clădire cu circa opt etaje. Acest proiect nu va fi gata în mai puţin de trei – patru ani. Actualul spital de urgenţă, cu 5.000 de oameni, angajaţi şi bolnavi, este cea mai mare aglomerare de persoane, peste Ford, Electroputere. Înainte de a se face un nou spital, eu cred că aici ar trebui o investiţie majoră. Noi putem doar să pansăm la el.
GdS: Domnule preşedinte, nu credeţi că se vorbeşte prea mult şi se face prea puţin?
I.P.: Sunt de acord, dar totuşi, asta înseamnă că cineva se mai preocupă, mai deschide o uşă, pentru că, sigur, ne-am dori şi noi o viaţă mai bună. Sunt multe lucruri care nu depind de bugetul nostru.
GdS: Masterplanul pe deşeuri este un proiect despre care se vorbeşte de ani şi care a ajuns în faza acuzaţiilor. De ce nu aţi reuşit să vă puneţi de acord în toţi aceşti ani?
I.P.: Aş da proiectul ăsta oricui care să spună că el a dus proiectul acesta mai departe, numai să se facă.
GdS: Mai este timp pentru implementarea lui? Ministrul mediului dăduse termen limită 1 septembrie…
I.P.: Este timp, dar dacă era să se piardă, se pierdea din septembrie. Orice proiect are observaţii, unele de 70, 80 de pagini. Nu asta ne îngrijora pe noi. Ne-am pus de acord cu Primăria Craiova să mutăm groapa de gunoi care în mod nefericit este amplasată la marginea oraşului. Ne‑au trebuit câteva luni până să mergem la ministru şi care ne-a spus că nu are ce face. Şi el a dorit să o schimbe, dar România a semnat memorandumul cu Uniunea Europeană cu o singură groapă la Craiova, amplasată exact aici unde este. Ea este concesionată pe 49 de ani unei firme. Apoi a fost transformarea Serviciului de Salubritate în societate, iar Craiova nu mai putea face parte din masterplan. Ca să nu spunem că proiectul a ieşit din termen, iar ministerul nu a mai putut modifica TVA-ul de la 19 la 24%. După care, ţintele stabilite pentru 2013 era clar că nu mai puteau fi atinse, şi a trebuit puse cele din 2016. Apoi, s-au scos investiţiile Primăriei Craiova, care, având societate comercială, nu mai putea să aibă 1.000 de platforme în tot municipiul. De aceea s-a prelungit atât de mult.
GdS: Şi cum aţi modificat proiectul?
I.P.: Am avut o înţelegere cu primăria la tot ce s-a putut avea înţelegere, am avut întâlniri la minister. Ni s-a cerut ca delegarea pentru Salubritate să se facă pe un termen rezonabil de patru – cinci ani. Licenţierea societăţii de salubritate a Craiovei a deschis o fereastră foarte importantă. Cred că acum se repune pe rol proiectul şi se elimină cele două capete care ne obstrucţionau.
GdS: Firma de salubritate a Craiovei va putea participa şi ea la licitaţia pentru desemnarea operatorului care va colecta gunoiul?
I.P.: Eu am cerut de prima dată ca primăria să poată participa. Ei ne-au spus că nu vor ca firma lor să participe la licitaţia pentru desemnarea unui colector pentru tot judeţul şi că vor doar pentru Craiova. Când se va pune problema unei licitaţii, probail că şi primăria va dori să vină, nu o împiedică nimeni. Ei spuneau un lucru: avem o firmă care îşi face bine treaba, de ce ne-am mai încurca cu alţii? De ce ar veni gunoiul din tot judeţul la Craiova? Şi aveau dreptate.
GdS: Noi vorbeam despre colectarea gunoiului, nu despre depozitarea lui. A fost ministerul de acord ca la Craiova să rămână firma de salubritate a primăriei?
I.P.: Nu ministerul trebuie să-şi dea acordul. Acum este această situaţie pe care nu o poate schimba nimeni o perioadă de timp. Deocamdată, pentru Craiova rămâne această societate cât are licenţă, iar între timp noi realizăm documentaţia pentru licitaţii, inclusiv pentru Craiova. Probabil, aici vom face licitaţie separată, dar îi vom consulta pe specialişti. După părerea mea, ar trebui să fie mai multe firme, împărţite pe mai multe sectoare în judeţ, cel puţin două – trei, în afară de Craiova. Şi asta deoarece o firmă poate da faliment şi afectează pe toată lumea.
GdS: Au fost 80 de pagini de observaţii la proiect, aşa cum v-a acuzat prefectul?
I.P.: E posibil să fi fost, poate a lipsit o virgulă sau nu s-a despărţit în silabe foarte bine, e posibil să fi fost şi lucruri de substanţă, dar acest proiect a fost făcut de specialişti pe care i-am angajat prin licitaţie publică, nu a fost făcut de Consiliul Judeţean. Problema este alta. Acest proiect a mai fost controlat o dată. Acum doar i s-au adus corecţii. Atunci a fost bun? Atunci nu a mai avut atâtea pagini de corecţii?
GdS: Primarul Antonie Solomon spunea acum câteva săptămâni că vrea ca primăria să iasă din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), titulara de drept a masterplanului de deşeuri…..
I.P.: Primăria a mai ieşit o dată din ADI. Craiova este elementul principal. Sunt lucruri care la un moment dat trebuie cuantificate. Prin acest proiect se realizează staţiile de sortare pentru care altfel ar trebui să le plătească primăria. Şi vorbim de zeci de milioane de euro.
GdS: Primăria ar trebui să plătească sau administratorul gropii, Ecosud?
I.P.: Asta este o altă problemă, în legătură cu contractul şi înţelegerea dintre ei.
GdS: De ce credeţi că vă „tamponează“ prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, la aproape fiecare ieşire publică?
I.P.: Probabil pentru că reprezintă guvernul şi scoate în evidenţă meritele guvernului. Eforturi face, numai că noi nu prea constatăm care sunt binefacerile guvernului şi, mai ales, să nu ne ceară cineva să şi aplaudăm.
GdS: Şi cu fostul prefect Eugen Georgescu aţi avut destule „meciuri“? Cu care este mai rău?
I.P.: Sunt oameni cu care trebuie să convieţuim.
GdS: Aproape toate procesele dintre Prefectură şi Consiliul Judeţean Dolj sunt câştigate de Prefectură la Tribunal şi pierdute la Curtea de Apel Craiova. Cum vă explicaţi acest lucru?
I.P.: Nu pot să vă dau o explicaţie. Nu mă mir şi nu comentez. Eu nu am constatat acest lucru.
GdS: Sunt primari care, deşi au primit bani de la guvern la final de an, nu-i pot folosi deoarece sunt blocaţi în contul de Trezorerie. De ce?
I.P.: E un lucru care se petrece de ani de zile ca în ultimele zile ale lunii decembrie să fie un jaf şi o aruncare de bani către localităţi dintre care unele nu îi mai pot folosi, pentru că aceşti bani, dacă vin undeva unde nici nu a început o lucrare, şi vă dau exemplu Brabova, degeaba îi dă cineva 400.000 de lei să înceapă licitaţia pentru că nu e timp, iar banii se duc înapoi la guvern. Pe de altă parte, firmele s-au învăţat că lucrează pe banii lor şi creditează statul. Şi-au luat leapşa şi nu vom mai vedea firme care să lucreze în avans. Aşa se întâmplă în aproape toate localităţile care au primit bani pe Ordonanţa nr. 7. Firmele şi-au dat seama că nu vor primi banii, au conservat lucrarea. Cum au făcut-o este o altă problemă.
GdS: V-aţi implicat foarte mult în dezvoltarea Aeroportului Internaţional Craiova. Gurile rele spun că aţi deţine terenuri în zonă, direct sau prin interpuşi….
I.P.: Aş vrea să am. Dacă îl găseşte cineva, îi dau terenul. De pe vremea ministrului Mitrea, care este al nostru, al PSD, se spunea că la Craiova nu va fi aeroport şi asta m-a ambiţionat, pentru că ne scosese cineva din planuri şi noi chiar spuneam că dacă vrei să te dezvolţi îţi trebuie infrastructură şi aeroport. În anii următori ce am făcut la aeroport se va dovedi una dintre cele mai bune investiţii.
GdS: Mai vorbiţi cu Mircea Geoană?
I.P.: Mai vorbesc, da. Ultima dată am vorbit de Crăciun. Atât. Eu mă simt degajat, pentru că tot ceea ce am făcut în privinţa lui Mircea Geoană nu-mi produce nici o angoasă. Am fost deosebit de cinstit şi loial lui Mircea Geoană până la acel punct în care s-a plasat pe o linie paralelă cu partidul. Probabil ne va fi din ce în ce mai greu să avem o relaţie corectă, mai ales dacă îşi va face o formaţiune politică şi se va gândi să ia din primarii şi oamenii din organizaţia pe care o cunoaşte cel mai bine, respectiv din Dolj.
GdS: Aveţi semnale că se întâmplă acest lucru?
I.P.: Semnale am avut şi le are toată lumea.
GdS: Ce ar putea să le promită Mircea Geoană?
I.P.: Eu ştiu, o viaţă mai bună după martie, fonduri, bani, proiecte.
GdS: Deci aţi rămas prieten cu Geoană?
I.P.: Am rămas în relaţii foarte bune.
GdS: Cum se împacă cele două lucruri: prieteni în particular, adversari în politică?
I.P.: Aşa cum se întâmplă în viaţă.
GdS: Ştiţi ce se spune despre politicieni: că se înjură şi se atacă la televizor, iar apoi se întâlnesc şi râd…
I.P.: Aşa este, numai că eu am făcut lucrurile astea la vedere. Nu o să ţin telefonul închis.
GdS: Lumea spune că nu v-a căzut bine eliminarea lui Mircea Geoană din partid şi că, din această cauză, Olguţa Vasilescu, deocamdată candidatul USL la Primăria Craiova, nu ar avea sprijinul organizaţiei locale a PSD….
I.P.: Nu înţeleg legătura între Olguţa Vasilescu şi Mircea Geoană… Olguţa Vasilescu nu ne-a fost impusă de la centru. În urma sondajului, Olguţa a ieşit prima. Ea rămâne în continuare candidatul nostru.
CJ deţine focosul unei bombe fotbalistice
GdS: CJ Dolj are un centru de juniori care a alimentat cu fotbalişti valoroşi Universitatea Craiova. A primit centrul vreun leu în contul formării jucătorilor?
I.P.: Nu, niciodată. Pentru unii dintre aceşti tineri care au plecat la alte cluburi a fost chiar mai bine că nu am primit bani, deoarece acum ne-am prevalat de un articol care ne-a dat dreptul să ne îndreptăm împotriva cluburilor care au primit aceşti fotbalişti de la Craiova, prin care sunt obligate să ne plătească mai mulţi bani. Am trimis adrese şi la LPF, şi la federaţie. Dacă nu vom primi banii, vor fi blocaţi şi veţi vedea şi chestiuni mai scandaloase la nivel naţional.
GdS: Mai faceţi centrul de afaceri la Stadionul Tineretului?
I.P.: Într-un viitor va trebui făcut. Acum e greu să-ţi vină o investiţie mare şi în nici un caz un mall. Sunt mai multe etape pentru acest teren. Sunt prea multe malluri în Craiova, unele terminate, altele în construcţie. Mai repede mi-aş dori un complex de clădiri reprezentative, o continuare a acestui centru al Craiovei, să rămână peste ani, un complex de locuinţe. Asta poate să fie în zece ani de acum încolo. Nu va fi peste noapte. Este o chestiune care se va face greu. Fiind stadion, destinaţia trebuie să o schimbe guvernul, iar eu ca proprietar trebuie să demonstrez că am construit o bază de agrement de același fel…
GdS: Puteţi construi lângă aeroport, acolo unde aţi şi prezentat un proiect…
I.P.: Când s-o face… am încă rezerve că va fi pusă în operă. Am un semn de întrebare cu privire la modul în care vom acţiona în legătură cu clubul de copii şi juniori. Nu sunt lămurit ce se va întâmpla cu banii publici care ajung la echipe de fotbal. Regulile UEFA spun că anul 2012 până la mijlocul lui este ultimul în care se mai permite infuzie de bani publici în fotbal.
GdS: Este posibil să se desfiinţeze centrul pentru copii şi juniori?
I.P.: Eu nu aş dori acest lucru.
GdS: Pentru baza de lângă aeroport s-au cheltuit bani pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Când aţi aflat de aceste restricţii din partea UEFA?
I.P.: La sfârşitul anului. Acea bază o putem construi şi să o închiriem apoi.
GdS: Sunteţi mulţumit de drumurile judeţene?
I.P.: De multe dintre ele, da.
GdS: Cum credeţi că ar putea fi rezolvată problema maidanezilor din Craiova?
I.P.: Sunt şi iubitor de animale, dar nu pot să nu constat ce se petrece în oraş. Chiar într-una din aceste zile, am văzut mai multe persoane îngrozite, cred că erau japonezi, care erau fugăriţi prin centru de maidanezi. Au scăpat…. Ar trebui să facem cum au făcut toate ţările. Nu trebuie să inventăm. Unele lucruri trebuie făcute, indiferent ce se întâmplă. Ar fi bine să fie crescuţi în padocuri.
GdS: Se fac trocuri în Consiliul Judeţean?
I.P.: Da, uneori.
