Guvernul va reeşalona datoriile contribuabililor pe cinci ani, dar cere garanţii mari, dobânzi de 14,6% pe an şi penalităţi
În vederea depăşirii de către contribuabili a dificultăţilor generate de lipsa lichidităţilor, precum şi în scopul prevenirii acumulării de noi datorii, guvernul a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată pe maximum cinci ani, proiect care va fi discutat astăzi în Consiliul Economic şi Social. În perioada eşalonării, beneficiarii vor plăti atât dobânzi, cât şi penalităţi. Această măsură a venit la recomandarea Fondului Monetar Internaţional pentru ca statul să mai reducă din volumul arieratelor. „Eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale restante se acordă pe o perioadă de maximum cinci ani pentru toţi contribuabilii, de drept public sau privat, indiferent de modul de organizare al acestora, atâta timp cât nu au intervenit incidente în ceea ce priveşte funcţionarea normală a acestora. Ca măsuri de asigurare în acordarea eşalonării la plată, administraţia fiscală impune contribuabililor constituirea de garanţii, precum şi achitarea obligaţiilor fiscale curente, a ratelor eşalonate şi a dobânzilor datorate pe perioada eşalonării la plată“, se arată în nota de fundamentare a Ordonanţei. Astfel, pe perioada eşalonării la plată, se datorează dobândă pentru fiecare zi de întârziere în funcţie de tipul garanţiei constituite, şi anume: 0,03%, în situaţia în care contribuabilul constituie întreaga garanţie sub forma scrisorii de garanţie bancară şi/sau consemnare de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei Statului şi 0,04%, conform prevederilor Codului de procedură fiscală, pentru celelalte tipuri de garanţii.
Ba, mai mult decât atât, pentru rata de eşalonare la plată achitată cu întârziere până la următorul termen de plată din graficul de eşalonare, se percepe o penalitate care poate fi 10% din: rata de eşalonare, reprezentând obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţii fiscale accesorii eşalonate la plată, inclusiv dobânzile datorate pe perioada eşalonării la plată, după caz, cât şi diferenţele de obligaţii fiscale marcate şi rămase nestinse după soluţionarea deconturilor cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare.
Întreprinzătorii sunt oarecum sceptici în ceea ce priveşte punerea în practică a măsurii, din cauza garanţiilor cerute, cât şi a dobânzilor şi penalităţilor.
Se poate garanta cu proprietatea unei terţe persoane
Potrivit ordonanţei de urgenţă, beneficiarii acestei eşalonări pot fi contribuabilii persoane fizice sau juridice, indiferent de modul de organizare.
Garanţiile trebuie constituite în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu şi pot fi sub formă de consemnare de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei Statului, scrisoare de garanţie bancară, bunuri proprietatea contribuabilului în vederea instituirii măsurilor asigurătorii, cât şi bunuri proprietate a unei terţe persoane, libere de orice sarcini, în baza unui contract de garanţie reală, în favoarea organului fiscal competent, pentru executarea obligaţiilor fiscale ale contribuabilului, pentru care există un acord de eşalonare la plată.
Bunurile cu care girezi trebuie să fie mult mai valoroase decât datoria
„Bunurile oferite drept garanţie se evaluează de un expert evaluator independent, care întocmeşte un raport. Garanţiile constituite sub formele prevăzute trebuie să acopere sumele eşalonate la plată, dobânzile datorate pe perioada eşalonării la plată, plus un procent de până la 40% din sumele eşalonate la plată, în funcţie de perioada de eşalonare la plată“, se arată în ordonanţă.
În plus, pentru acordarea eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale, contribuabilii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să aibă depuse toate declaraţiile fiscale; să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti, conform criteriilor economico-financiare prevăzute în normele metodologice, să aibă constituită garanţia şi, totodată, să nu se afle în procedura insolvenţei sau în dizolvare. „Cererea contribuabilului de acordare a eşalonării la plată, denumită în continuare cerere, se depune la registratura organului fiscal competent sau se transmite prin poştă cu confirmare de primire şi se soluţionează de organul fiscal competent, în termenul stabilit prin normele metodologice“, se mai specifică în proiectul elaborat de guvern.
CNIPMMR: Cu asemenea garanţii nu va ajuta pe nimeni
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, este de părere că ideea unei eşalonări este mai mult decât binevenită, dar cu asemenea condiţii impuse ea nu va ajuta pe nimeni şi va rămâne doar pe hârtie. „O astfel de măsură are în vedere evitarea falimentului firmelor, care nu-şi mai pot plăti datoriile către stat din cauza condiţiilor economice. Pe de altă parte, având în vedere că ni se cer garanţii foarte mari, nu văd cum ar mai ajuta IMM-urile. Dacă mă duc la bancă să iau scrisoarea de garanţie înseamnă că deja banca mi-a oferit nişte bani. Nu văd ce rost mai are să mai mă duc şi la stat să mă împrumut, ca să plătesc pe urmă dobânzi la amândouă. Mai mult, dacă ni se cer garanţii egale cu datoriile, nu mai are rost reeşalonarea, pentru că dacă am garanţiile înseamnă că aş avea şi banii să-mi plătesc dările. Ori ne ajută fără să ne ceară garanţii, ori pun şi ei nişte garanţii mai mici, să fie 10-20% din datoriile eşalonate. Statul nu e cămătar să ne ceară astfel de garanţii. Ori ne ajută, ori ne lasă în pace“, a declarat Ovidiu Nicolescu.
Mazars: Reeşalonarea de la stat poate fi mai scumpă decât un credit
Gabriel Sincu, consultant fiscal în cadrul Mazars, a menţionat că reeşalonarea de la stat poate fi mai scumpă decât un credit, având în vedere condiţiile impuse. „Trebuie să ne uităm în ce măsură această reeşalonare este un avantaj pentru firme, pentru că, la prima vedere, dacă luăm în calcul garanţiile solicitate şi dobânzile impuse, vom fi uimiţi să vedem că un credit de la bancă ar putea fi mai ieftin. Mai mult, odată cu aplicarea normelor metodologice, pot apărea nişte mici prevederi care pot încurca mai mult contribuabilii decât să-i ajute şi atunci nu mai beneficiază nimeni. Şi, după ultimele proiecte de eşalonare a datoriilor, putem spune că statul nu este tocmai specialist la acest capitol. Aşa cum s-a mai întâmplat, s-a introdus acea prevedere care spune că, dacă nu eşti la zi cu toate dările la Fisc, practic nu ţi se mai acordă eşalonarea“, a declarat Gabriel Sincu. Acesta a subliniat faptul că normele metodologice ar trebui să fie mai mult decât permisive pentru a ajuta firmele.
Cum vă menţineţi valabilitatea eşalonării la plată
În acelaşi timp, este foarte important de specificat faptul că pentru a vă menţine valabilitatea eşalonării la plată trebuie să respectaţi o serie de condiţii. În primul rând trebuie declarate, conform legii, obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată. „Eşalonarea la plată îşi menţine valabilitatea şi dacă aceste obligaţii sunt achitate până la data de 25 a lunii următoare scadenţei prevăzute de lege, inclusiv, sau până la finalizarea eşalonării la plată, în situaţia în care acest termen se împlineşte după data stingerii în totalitate a obligaţiilor fiscale eşalonate la plată“, se arată în art. 9, alin.1.
În plus, trebuie să se achite orice alte obligaţii fiscale stabilite de organul fiscal competent prin decizie, cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată. Eşalonarea la plată îşi menţine valabilitatea şi dacă aceste obligaţii sunt achitate în cel mult 30 de zile de la termenul de plată prevăzut de lege sau până la finalizarea eşalonării la plată în situaţia în care termenul de 30 de zile se împlineşte după data stingerii în totalitate a obligaţiilor fiscale eşalonate la plată.
Altă condiţie pe care trebuie să o respectaţi în acest caz prevede să se achite, în termen de cel mult 90 de zile de la data comunicării deciziei de eşalonare la plată, următoarele obligaţii: obligaţiile fiscale către fondul de risc aferent împrumuturilor garantate şi/sau subîmprumutate de stat; ajutorul de stat ilegal sau utilizat abuziv; amenzile de orice fel care se fac venit la bugetul de stat; alte tipuri de creanţe care se recuperează de organele fiscale competente.
