Craiovenii cheltuiesc o mică avere în fiecare lună pentru a-şi cumpăra cele necesare traiului. Alimentele „înghit“ cea mai mare parte a veniturilor familiilor. Cu cât familia este mai tânără şi mai numeroasă, cu atât cheltuielile cu mâncarea sunt mai mari. În acelaşi timp, pensionarii îşi calculează şi ultimul bănuţ dat pe hrana de zi cu zi.
Bogat sau sărac, lucrător la privat sau bugetar, angajat sau pensionar, cu toţii cheltuim o bună parte din venituri pe alimente. În general, tinerii îşi permit să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru hrană, în timp ce bătrânii îşi calculează fiecare bănuţ pentru „de-ale gurii“. Cu cât familia este mai numeroasă sau cu cât veniturile sunt mai mari, cu atât mai mulţi bani sunt cheltuiţi pe hrană zi de zi, lună de lună. Chiar dacă, pe ansamblu, consumul s-a redus, scoatem mai mulţi bani din buzunar pentru aceeaşi cantitate de mâncare.
Bugetul de hrană: 40% din venituri
Scumpirile din ultima perioadă şi veniturile constante sau în scădere îi determină pe mulţi români să îşi gestioneze mai bine şi ultimul bănuţ pentru a putea supravieţui. În timp ce unii mai cu dare de mână alocă o mare sumă din bugetul familiei pentru mâncare, cei mai săraci abia dacă reuşesc să se descurce de la o lună la alta. În oricare dintre cazuri, cheltuielile cu mâncarea reprezintă cel mai însemnat procent din sumele câştigate. Până şi datele oficiale, transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că românii cheltuiesc 40% din venituri pe alimente, băuturi şi tutun, în timp ce europenii cheltuiesc pentru aceleaşi lucruri sub 20% din venituri. Iar la capitolul „venituri“ nu ne comparăm cu occidentalii.
Cât cheltuiesc craiovenii pe mâncare
Unele familii cheltuiesc pe mâncare şi pe întreţinerea locuinţei aproape tot ce câştigă, în timp ce alte persoane alocă pentru alimentaţie jumătate din ce câştigă. Craiovenii de vârste şi profesii diferite alocă sume diferite pentru alimente în cursul unei luni. În Piaţa Centrală a Craiovei, cea mai mare zarvă era la legume şi fructe, pe când la carne nu se prea înghesuiau cumpărătorii. Oamenii se plâng că scot din buzunar prea mulţi bani pentru mâncare şi că alimentele se scumpesc pe zi ce trece. „Dau aproape toată pensia pe mâncare, iar pensia soţiei se duce pe medicamente şi pe întreţinere. Ne calculăm fiecare bănuţ. Vin şi cumpăr din piaţă zarzavaturi că sunt mai proaspete decât la supermarket. Ce să punem deoparte, când nouă abia ne ajung banii să trăim“, a spus Ion V. din Craiova (74 de ani, pensionar). „Cheltuim destul de mult pe mâncare. Eu şi soţul meu plătim cam 1.000 de lei pe lună pe mâncare“, a spus Magda Costeliu (30 de ani, administrator firmă). „Pe mâncare dau 90% din ce câştig. Păi nu vedeţi ce vremuri sunt? Toate sunt scumpe! Noi nu mai cheltuim pe haine. Acum luăm haine pentru copii şi restul…, pe hrană“, a spus Aurel Marinescu (41 de ani, vânzător). O doamnă grăbită ne spune în treacăt: „Dau aproape tot salariul pe mâncare. Suntem trei oameni în familie“. „Cheltuim 1.000-1.100 de lei pe mâncare şi suntem două persoane şi un câine. Cheltuielile cu hrana depăşesc salariul meu actual. Sunt bugetar şi de la 2.000 de lei am ajuns cu 900 de lei în mână. Cumpărăm lactate doar strictul necesar, carne mai rar. Ce să facem?“, a spus Alexandru Vlăsceanu (60 de ani, inginer şi inspector fitosanitar). „300 – 400 de lei se duc pe mâncare lunar. Eu sunt singur aici şi soţia e la Brăila şi cumpăr strictul necesar şi tot consum 400 de lei pe mâncare. Totul e scump acum“, a menţionat Ioan Popovici (60 de ani, agent de pază). Cristina Marciu (42 de ani, profesor) a spus: „Mai mult de un salariu se duce pe mâncare. Suntem patru persoane în familie, dintre care doi copii şi cheltuim lunar cam 2.000 de lei pe mâncare, în condiţiile în care soţul meu are trei joburi. Sunt preţuri destul de mari la alimente în România. Nu punem bani deoparte, pentru că avem şi rate, credite. Nu poţi spune că vom mânca mai puţin, pentru că hrana este aceeaşi, dar vom da mai mulţi bani pe aceeaşi mâncare“.
De scumpiri nu scapă nimeni
Preţurile la alimente au tendinţa de creştere de ani buni. Indiferent care este motivul pentru care se scumpesc alimentele (TVA mărită, cheltuieli cu combustibilul, deci cu transportul, costuri mai mari de producţie etc.) scumpirea hranei afectează la buzunar orice consumator. Producătorii şi procesatorii susţin că produsele de bază se vor scumpi în continuare: uleiul, zahărul, laptele, carnea, pâinea şi altele. Aceasta din urmă având un preţ majorat succesiv de două ori numai în a doua jumătate a anului 2010.
Consumul a scăzut cu 5,5% în 2010
Potrivit INS, anul trecut consumul pe ansamblu a scăzut în România cu 5,5%. Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 8,1%, potrivit money.ro, în timp ce vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 7,5%. În schimb, comerţul cu amănuntul al carburanţilor în magazinele specializate a crescut cu 2,7%, arată INS.
