Managerii sunt de părere că situaţia actuală era inevitabilă şi necesară. Firmele care au crescut pe baza expansiunii creditului şi cererii vor dispărea. Societăţile care au crescut sănătos vor supravieţui şi vor profita de dispariţia celorlalte.
În numai câteva luni, criza globală a adus o răsturnare de situaţie în mediul de afaceri din România. Companii autohone din toate industriile au fost zdruncinate serios, deoarece au trecut într-un interval foarte scurt de la creşteri uimitoare la scăderi importante. Însă corecţiile aduse de criză erau unele necesare, astfel încât să rămână în piaţă firmele care au un business real, care nu urmăresc doar profituri uriaşe.
După ce au discutat cu peste 300 de directori executivi de la cele mai mari companii din România, reprezentanţii Deloitte au întocmit un studiu în urma căruia rezultă că, deşi declinul economic actual a fost cauzat de evenimente globale, acesta este, de fapt, o corecţie necesară care trebuia să aibă loc.
„Am avut o perioadă nebună de creşteri. Dar acum companiile trebuie să-şi pună în ordine afacerile pentru a merge mai departe. Şi se vor întoarce la elementele de bază“, a declarat Antonis Ioannides, Transaction Services Partner, Deloitte Financial Advisory.
În acelaşi timp, din raportul întocmit reiese că în prezent firmele din România îşi întorc privirea spre structurile interne, căutând să remedieze probleme de ineficienţă ce au intervenit de-a lungul anilor.
În perioada următoare vom vedea că „strategiile de afaceri îşi vor muta acum centrul de interes de la goana după cota de piaţă, la care am asistat în ultimii ani şi care sacrifica totul în numele creşterii, la angajaţii calificaţi (21%), calitatea serviciilor oferite clienţilor (18%) şi notorietatea brandului (17%)“, se arată în raportul Deloitte.
Per ansamblu, contextul macroeconomic actual provoacă mari dureri de cap multor companii care, după ce au parcurs o perioadă de relativă stabilitate macro, s-au confruntat în ultimele luni cu o înrăutăţire abruptă a condiţiilor comerciale.
Perspectiva generală este că anul 2009 va avea multe provocări, 80% dintre respondenţi fiind mai puţin optimişti în privinţa economiei româneşti, în timp ce doar 26% anticipează o redresare pe parcursul anului curent. Majoritatea speranţelor se îndreaptă spre anul 2010, când cei mai mulţi directori executivi cred că se va relansa economia (74%). Redresarea va avea loc în două valuri, industriile revenindu-şi una câte una, pe măsură ce impactul crizei asupra pieţelor se va estompa.
Generarea de lichidităţi, flux vital pentru supravieţuire
Lichiditatea şi lipsa unei finanţări corespunzătoare pentru capitalul de lucru de zi cu zi reprezintă probleme importante pentru directorii executivi. Lichiditatea, sau mai exact lipsa ei, este însăşi cauza crizei actuale, fiind în continuare prioritatea numărul unu pentru majoritatea companiilor.
„Unele dintre ele sunt suficient de puternice din punct de vedere financiar pentru a putea supravieţui doar în baza fluxului de lichidităţi pe care îl generează. Însă, multe companii suferă de o foame mare de bani, piaţa resimţind aceste constrângeri tot mai acut, cu fiecare zi ce trece. Banii s-au transformat din instrument de tranzacţionare în principală resursă care lipseşte multor jucători“, potrivit raportului întocmit pe baza informaţiilor oferite de directorii executivi.
Conform opiniei generale, creditul este disponibil pentru majoritatea industriilor, însă costurile au crescut dramatic şi, în consecinţă, multe companii caută în prezent modalităţi alternative pentru finanţarea operaţiunilor, fie prin vânzarea activelor secundare, când acest lucru este posibil, fie prin vânzarea unui pachet de acţiuni către investitori financiari.
Ocazia aşteptată pentru restructurarea activităţii
Participanţii spun că această criză reprezintă ocazia perfectă pentru a remedia problemele de eficienţă ce au intervenit de-a lungul anilor în afacerile pe care le coordonează.
Primele două arii de interes major sunt numărul prea mare de angajaţi şi nivelul scăzut al productivităţii.
Cea mai frecventă reacţie la criză a fost reducerea costurilor, 34% dintre respondenţi indicând această opţiune ca fiind prima, dacă nu chiar singura măsură anticriză. Mulţi directori executivi spun că reducerea costurilor este o măsură eficientă, dar aceasta depinde foarte mult de momentul implementării.
Doi directori din trei spun că vor supravieţui. Oare?
În pofida perspectivelor sumbre legate de peisajul macroeconomic de anul următor şi a evoluţiei industriilor lor, majoritatea participanţilor la studiu se arată încrezători că firmele lor vor ieşi „învingătoare“ din criză (66%). Se poate specula că o astfel de declaraţie indică de fapt optimism excesiv sau dorinţa de a da „răspunsul potrivit“.
Chiar şi aşa, afirmaţia de mai sus este dublată de conştientizarea deplină a faptului că directorii executivi şi companiile rămân active şi vigilente în ceea ce priveşte evoluţia industriilor lor, optimizându-şi procesele şi procedurile interne şi urmărind să profite de orice semn de slăbiciune pe care l-ar da concurenţa.
Anul 2009 – de sacrificiu
Directorii executivi intervievaţi consideră că o epocă de austeritate pare să se apropie cu paşi repezi şi, ca urmare, toţi jucătorii vor fi nevoiţi să îşi ajusteze aşteptările în mod corespunzător. Pentru România a sosit momentul adevărului, afacerile solide lăsând în urmă concurenţa mediocră pentru a deveni jucători în adevărata economie de piaţă.
Majoritatea participanţilor văd 2009 ca pe un an de sacrificiu. În consecinţă, doar 22% dintre respondenţi se aşteaptă la rezultate mai bune la sfârşitul anului, faţă de 2008. Răspunsurile directorilor executivi reflectă percepţia că actuala criză, chiar dacă nu este un obstacol uşor, nu este nici pe departe definitivă.
Aşteaptă salvarea de la guvernul pe care îl acuză
Managerii români sunt dezamăgiţi de rolul pe care îl joacă guvernul în actualul context economic, cerând executivului să se implice mai puternic în găsirea de soluţii pentru redresarea economiei, potrivit Deloitte. „Guvernul trebuie să-şi asume un rol mai puternic în economie, mai tehnocrat şi mai proactiv“, a declarat, ieri, Antonis Ioannides, Tranzactions Services Partner la Deloitte Financial Advisory. Potrivit studiului, sectorul privat este nemulţumit şi dezamăgit faţă de rolul guvernului în actualul context economic. „O majoritate covârşitoare de respondenţi şi-a exprimat dezamăgirea generală faţă de rolul guvernului ca instituţie în contextul economic actual, cele mai frecvente nemulţumiri exprimate fiind lipsa unei planificări pe termen lung şi nehotărârea“, se arată în studiu.
