Mai mulţi fermieri îşi cer în instanţă subvenţiile agricole despre care susţin că li se cuvin şi că nu le-au fost calculate corect de APIA. Ei contestă deciziile de plată a subvenţiei emise de APIA şi/sau suprafeţele acceptate de instituţie. 100 de fermieri au fost excluşi la plată şi aproximativ 30 nu mai primesc subvenţie trei ani.
14 firme doljene din domeniul agriculturii au dat în judecată Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Dolj pentru a-şi cere subvenţiile aferente anului trecut, despre care ei spun că li s-ar cuveni. Fermierii se consideră nedreptăţiţi de autoritatea amintită fie pentru că nu le-au fost recunoscute toate suprafeţele cultivate pentru care ei au cerut subvenţie, fie pentru că au apărut disfuncţionalităţi la plata despăgubirilor şi au primit mai puţin decât se aşteptaseră. Patru procese s-au finalizat deja, iar restul se află pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia Comercială. Conducerea APIA a precizat că au fost şi fermieri cu suprafeţe foarte mari care s-au adresat instanţei, dar şi dintre cei cu puţin pământ.
Cum au început litigiile
Fermierii depun la APIA cererile pentru acordarea subvenţiilor şi declară – pe propria răspundere – suprafeţele cultivate. „Aşa apar supradeclarările, în sensul că se solicită subvenţie şi de unii, şi de ceilalţi, dar pe aceeaşi suprafaţă. Noi îi chemăm la conciliere, dar, dacă nici aşa nu se rezolvă problema, atunci tăiem şi de la unul, şi de la altul, până coincid suprafeţele. De exemplu, dacă doi fermieri au declarat că au cultivat împreună 12 hectare şi în realitate sunt zece, atunci subvenţie vor primi pe zece hectare“, a spus directorul APIA, Emil Călugăru. El explică faptul că apar neconcordanţe chiar între agricultori, din cauză că există diferenţe între titlurile de proprietate asupra terenului emise pe tarlale, faţă de organizarea nouă, pe bază de blocuri fizice de teren şi parcele fizice. Astfel, s-ar suprapune titlurile şi se ajunge la instanţă, pentru că fiecare pretinde că îi aparţine terenul. În alte cazuri, atunci când fermierii declară suprafaţa cultivată pentru care se cere subvenţia, APIA face un control (printr-un sistem numit teledetecţie). Acesta confirmă sau infirmă cele declarate de fermieri. Dacă nu se confirmă ce declară firmele cu ceea ce se găseşte pe teren, atunci apar divergenţele între agricultori şi APIA. Anul trecut, agricultorii au primit aproape 96 de euro pe fiecare hectar cultivat (bani ce provin de la Uniunea Europeană pentru teren – 55 de euro, iar restul de la statul român – pentru că au cultivat terenul). Pe 2008, fermierii trebuie să primească 107 euro pe hectarul de teren cultivat, din care 61 de la UE şi 46 de la stat.
Compania lui Anghel, în proces cu APIA
Una dintre companiile care au dat în judecată APIA este Oltyre SA Craiova, controlată de omul de afaceri Mihai Anghel. Litigiul firmei este legat de plata subvenţiilor pe cultură. „Anul trecut am primit bonuri valorice (cupoane) pentru înfiinţarea unei suprafeţe de grâu, dar, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, am însămânţat mai puţin cu 1.000 de hectare. După lege, trebuia să dăm înapoi bonurile valorice, dar noi am cumpărat şi sămânţa, şi îngrăşămintele şi nu am putut cultiva din cauza vremii. Noi solicităm APIA să nu ne ceară banii înapoi pentru cele 1.000 de hectare necultivate, din moment ce am cumpărat sămânţa şi îngrăşămintele“, a declarat pentru GdS directorul economic al firmei Oltyre, Eugen Delcea. Suma în litigiu este de 500.000 de lei. În acelaşi timp, directorul APIA spune că acele cupoane se dau în anumite condiţii, iar „Oltyre a devenit debitor către APIA. În cazul în care nu va plăti, noi îi vom intenta proces“, a concluzionat Emil Călugăru. În prezent, procesul în care Oltyre este reclamant, iar APIA are calitatea de pârât se află pe rol la Tribunalul Dolj.
Altă companie mare care a dat în judecată APIA este Societatea Naţională Tutunul Românesc. Cele două entităţi se judecă pentru o subvenţie uriaşă, de 800.000 de euro, pe care societatea a cerut-o în urma cultivării tutunului în Dolj. Până la închiderea ediţiei, societatea în cauză nu a putut fi contactată.
Subvenţii restante la Felvio
Companiile din domeniul zootehniei se plâng că mai au de primit de la APIA sume mari de bani, reprezentând subvenţia restantă pe anul trecut. Este cazul producătorului de pui Felvio, din comuna Bucovăţ. Reprezentantul companiei, Claudiu Nicoliţă, preciza zilele trecute că are de primit de la stat o subvenţie de aproape 500.000 de lei, care întârzie. „Dacă eu mi-am plătit la timp toate impozitele şi taxele către statul român, statul de ce nu-mi plăteşte subvenţia de anul trecut? Mă voi gândi dacă merg mai departe la instanţă“, spunea Nicoliţă. Directorul APIA Dolj a declarat că problema este la APIA Bucureşti, iar motivul pentru care întârzie subvenţia la zootehnie este acela că „în momentul acesta nu sunt bani. Pe măsură ce vin, vor fi plătiţi, dar acest lucru depinde de APIA Bucureşti. Prin ei se fac plăţile“.
Agricultori prinşi cu mâţa-n sac
Legislaţia în domeniu prevede că, dacă fermierii declară că au cultivat suprafeţe mai mari decât în realitate, atunci vor fi penalizaţi la subvenţie în funcţie de procentul de neconcordanţă. Mai pe înţeles, dacă ei au cultivat mai puţin cu 20% decât în realitate, atunci li se scade subvenţia cu acelaşi procent. Dacă eroarea este de până la 50%, atunci vor fi excluşi la plata subvenţiei pe anul respectiv, iar dacă depăşeşte 50% din suprafaţă, atunci nu vor mai primi subvenţie timp de trei ani. APIA Dolj a exclus de la plată 100 de fermieri doljeni pe anul trecut şi alţi aproape 30 au interdicţie timp de trei ani să mai primească subvenţii, pentru că au umflat cu prea mult suprafeţele cultivate. Emil Călugăru spune că din greşelile anilor trecuţi „poate că vor învăţa agricultorii de acum înainte“. În 2008, APIA Dolj a plătit subvenţii totale de 35 de milioane de euro către fermierii doljeni. Pe 2009 înscrierile vor începe abia în martie.
