Rusia a anunţat astăzi că a sistat complet gazul livrat vecinei sale Ucraina, din cauza unei dispute contractuale, dar a dat asigurări statelor europene, îngrijorate de posibile perturbări ale propriilor aprovizionări, că fluxul de gaz destinat lor este menţinut la nivelul normal, informează Reuters.
Statele din Uniunea Europeană, care primesc prin conductele din Ucraina circa o cincime din gazul importat, vor să evite o repetare a situaţiei similare din ianuarie 2006, când Moscova a sistat livrările de gaz pentru Ucraina, ceea ce a determinat temporar perturbări şi în aprovizionarea Europei.
Moscova şi Kievul susţin că îşi vor onora obligaţiile care le revin în ceea ce priveşte asigurarea gazului pentru clienţii europeni. Analiştii spun, pe de altă parte, că Europa are rezerve suficiente pentru a se descurca fără gazul din Rusia timp de câteva zile, dar nu şi o perioadă care ar dura câteva săptămâni.
"Am sistat total livrările pentru Ucraina azi (joi – n.r.) la ora 10.00 (9.00, ora României)", a declarat un oficial al Gazprom într-o conferinţă de presă. "Continuăm la deplină capacitate livrările pentru Europa", a adăugat el. "De obicei, furnizăm 390 de milioane de metri cubi pe zi, din care 300 de milioane este gazul în tranzit către Europa. Livrările de azi se ridică la circa 300 de milioane de metri cubi. Continăm să aprovizionăm Europa la capacitate deplină", a spus purtătorul de cuvânt.
Compania energetică de stat a Ucrainei, Naftogaz, a anunţat joi că se confruntă deja cu o scădere a presiunii în sistemul său de conducte, după ce Rusia a sistat livările de gaz, şi a spus că va începe automat să pompeze gaz din rezerve. "Confirmăm reducerea" volumelor de gaz, a declarat un purtător de cuvânt al Naftogaz. Compania ucraineană spune că stocurile sale de gaz se ridică la 17 miliarde de metri cubi, adică aproape 20% din consumul anual al Ucrainei.
Postul rus de televiziune Vesti-24 a făcut o transmisie în direct de la staţia de pompare din regiunea Kursk, de la graniţa cu Ucraina, iar reporterul a afirmat că volumul de gaz transportat către Ucraina este de patru ori mai mic decât nivelul normal.
Sistemul de conducte ce traversează Ucraina transportă circa o cincime din gazul importat de UE, care reprezintă o sursă majoră de venituri în valută pentru Gazprom, cea mai mare companie rusă, care deţine monopolul exporturilor de gaz ale ţării. O nouă întrupere a alimentării cu gaz ar putea dăuna reputaţiei de furnizor de încredere pe care încearcă să şi-o construiască Rusia, dar în acelaşi timp ar putea afecta şi mai mult economia ucraineană, care oricum resimte din plin efectele crizei mondiale, notează NewsIn.
Rusia susţine că sistarea livrărilor de gaz pentru Ucraina nu se aplică şi pentru volumele destinate Europei, dar ar putea fi resimţit un efect, dacă se produce o scădere a presiunii în conductele de tranzit sau dacă Kievul blochează fluxul de gaz destinat Europei ca tactică de a negocia condiţii mai favorabile pentru sine. Companiile E.ON şi BASF din Germania şi ENI din Italia sunt cei mai mari clienţi europeni ai Gazprom.
Ţările din estul şi centrul Europei nu vor resimţi probabil niciun fel de perturbare, în primul rând pentru că sunt mai apropiate de Ucraina. În ceea ce priveşte România, directorul general al Transgaz, Ioan Rusu, a declarat marţi pentru NewsIn că ţara noastră nu va fi afectată în cazul în care Gazprom ar întrerupe livrarea gazelor naturale către Ucraina de la 1 ianuarie 2009, pentru că are o cantitate suficientă de gaze înmagazinate. "Consumul de gaze în România, în perioada sărbătorilor, este oricum mai redus. Şi avem gaze înmagazinate", a explicat directorul general al transportatorului naţional de gaze, Ioan Rusu.
Premierul rus Vladimir Putin l-a sunat miercuri pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pentru a-i explica posibilele consecinţe ale unei sistări a gazului destinat Ucrainei. Barroso a primit de un telefon şi de la premierul ucrainean Iulia Timoşenko. Aceasta a ţinut să îl asigure pe şeful executivului european că nu vor fi întreruperi în aprovizionarea cu gaz a Europei.
Într-un comunicat comun, preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko au cerut Rusiei să continue negocierile fără a întrerupe în acest timp aprovizionarea cu gaz a Ucrainei. Gazprom a anunţat însă că la miezul nopţii a expirat contractul în baza căruia furniza gaze Ucrainei. Gazprom şi Ucraina nu au reuşit să se înţeleagă în privinţa termenilor unui nou contract referitor la preţul la care Rusia va livra gaze Ucrainei în 2009. Premierul rus Vladimir Putin a declarat miercuri seară că Ucrainei i-a fost propus un preţ "rezonabil", de 250 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, însă Kievul a refuzat oferta.
Compania Gazprom a acuzat miercuri Ucraina de şantaj şi a spus că a primit o scrisoare de la societatea ucraineană Naftogaz prin care Kievul ameninţa că va confisca gazul rus destinat Europei, dacă nu se renegociază şi contractul referitor la tranzitul gazelor. În aceste condiţii, premierul rus Vladimir Putin a avertizat Ucraina că întreruperea fluxului gazului rus către Uniunea Europeană va avea "grave consecinţe".
Rusia şi Ucraina au semnat în aprilie 2007 un contract referitor la tranzitul pe teritoriul ucrainean al gazului destinat Uniunii Europene, contract ce prevede o taxă de 1,7 dolari pentru fiecare 1.000 de metri cubi transportaţi pe distanţa de 100 de kilometri, a reamintit Putin. "Acest contract este valid până la 31 decembrie 2010 şi nu poate suferi nicio modificare", a subliniat premierul.
Deşi sunt adversari politici, preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko au semnat miercuri seară un comunicat comun, citat de agenţia Interfax, în care spun că un preţ rezonabil pentru gazele ruse ar fi de 201 dolari pentru 1.000 de metri cubi. "Potrivit calculelor noastre care se bazează pe un memorandum (ucraineano-rus, semnat în octombrie 2008 – n.r.), preţul gazului rus pentru Ucraina la începutul anului 2009 trebuie să atingă 201 dolari pentru 1.000 de metri cubi, faţă de 179,5 dolari cât este în prezent", au declarat liderii ucraineni în comunicatul comun citat de Interfax.
În paralel, au subliniat ei, tariful pentru tranzitul pe teritoriul ucrainean al gazului rus destinat Europei trebuie mărit la cel puţin doi dolari pentru fiecare 1.000 de metrei cubi transportaţi pe distanţa de 100 de kilometri, faţă de 1,7 dolari cât este în prezent.
Compania rusă Gazprom, monopol de stat, a mai spus că nu va fi semnat niciun contract referitor la preţul de livrare în 2009 a gazelor ruse pentru Ucraina, dacă Kievul nu plăteşte în totalitate o datorie de peste două miliarde de dolari reprezentând plata pentru gazele livrate în noiembrie şi decembrie, plus penalităţi pentru întârzierea efectuării plăţilor. Compania rusă susţine că Ucraina îi datorează 805,8 milioane pentru livrările de gaz din noiembrie, 862,3 milioane pentru gazul din decembrie, la care se adaugă penalităţi pentru întârzierea plăţilor ce se ridică la 450 de milioane de dolari.
Kievul a anunţat marţi seara că a virat în conturile societăţii mixte ruso-ucrainene RosUkrEnergo 1,5 miliarde de dolari, sumă confirmată miercuri de Gazprom, care a spus însă că aşteaptă ca banii să intre acum în conturile proprii. Compania energetică ucraineană Naftogaz a declarat că nu va mai vira niciun ban în plus Gazpromului, în opinia sa cei 1,5 miliarde de dolari rambursaţi în ajun fiind suficienţi în aşteptarea unui "arbitraj" legat de penalităţi.
Kievul a dat asigurări de mai multe ori că nu se va atinge de gazul destinat consumatorilor europeni. În timpul precedentei crize a gazului dintre Moscova şi Kiev, din 2006, când Rusia a sistat livrările de gaz pentru Ucraina, au fost afectate mai multe ţări europene, din cauza scăderii presiunii gazului. Moscova a acuzat atunci Kievul că sustrage din conducte gazul destinat clienţilor europeni.
Este foarte probabil în aceste condiţii ca miniştrii de externe din UE, care se vor reuni săptămâna viitoare în Cehia, noua deţinătoare a preşedinţiei UE, să dezbată cât de sigure sunt aprovizionările energetice din Rusia.
Disputa din 2006 dintre Ucraina şi Rusia a făcut ca Europa să-şi pună problema reducerii dependenţei de gazul rus – politică în cadrul căreia se înscrie proiectul Nabucco, la care participă şi România -, dar previziunile Gazprom spun că UE va deveni şi mai dependentă de gazul rus, care va ajunge să reprezinte până în 2015 o treime din necesităţile sale, faţă de circa o pătrime în prezent.
