Mecanismul de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei şi luptei anticorupţie va fi menţinut până când vor fi îndeplinite toate obiectivele de referinţă – a fost mesajul transmis de secretarul general al CE, valabil şi pentru România, a declarat pentru NewsIn Mark Gray, purtător de cuvânt CE.
Secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, a avut joi o întâlnire cu jurnalişti bulgari, în care a precizat că, potrivit Tratatului de aderare a Bulgariei şi României, se pot aplica clauze de salvgardare timp de trei ani după aderare, dar că "nu există niciun termen-limită pentru mecanismul de cooperare şi verificare", a explicat Gray.
"Mecanismul va înceta în momentul în care sunt îndeplinite obiectivele de referinţă (benchmarks)", a spus purtătorul de cuvânt.
Potrivit postului public de radio bulgar, citat de RADOR, Day a spus că Executivul european doreşte ca "Bulgaria să aibă rezultate, să demonstreze că sistemul juridic funcţionează, că este capabil să-i judece şi să-i condamne pe cei care încalcă legea".
"Nu dorim rezultate senzaţionale, însă dorim să vedem un sistem funcţional, care să depisteze problemele şi să le soluţioneze", a adăugat secretarul general al Comisiei Europene.
Ieşirea României de sub mecanismul de cooperare şi verificare în 2009 este un obiectiv declarat atât de preşedintele Traian Băsescu, cât şi de Guvern şi de Partidul Social-Democrat.
România şi-a asumat, odată cu aderarea la UE, îndeplinirea a patru obiective de referinţă (benchmarks), Comisia Europeană neconstatând în niciunul dintre rapoartele de până acum suficiente progrese pentru a elimina vreunul dintre obiective.
Astfel, România trebuie să asigure un proces judiciar mai transparent şi mai eficient, printr-o responsabilizare crescută a Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi să monitorizeze impactul aplicării noilor coduri de procedură civilă şi penală. Al doilea obiectiv de referinţă cere monitorizarea nou înfiinţatei Agenţii Naţionale de Integritate, "care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive". Obiectivul numărul trei prevede "continuarea seriei de anchete profesioniste şi imparţiale în cazuri de corupţie la nivel înalt. Asigurarea stabilităţii juridice şi instituţionale a cadrului anticorupţie, în special prin menţinerea procedurii actuale de numire şi revocare a procurorului general al României, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General". Ultimul obiectiv se referă la adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei la nivelul administraţiei locale.
