Titlurile de proprietate emise din birouri şi fără schiţe parcelare îi aduc din nou pe proprietarii din comuna Leu – Dolj pe drumul judecăţii. Încurcăturile funciare făcute timp de 18 ani scurtează zilele proprietarilor şi blochează activitatea funcţionarilor care au măsurat pământul cu „capra“.
Comuna Leu din judeţul Dolj dispune de 12.000 de hectare de teren care ar fi trebuit să fie puse în posesia cetăţenilor. Teoretic, punerile în posesie sunt aproape terminate, cu excepţia celor aproximativ 50 de titluri care mai sunt de completat. Asta înseamnă că 400.000 de parcele care includ terenurile agricole ale comunei Leu au sau ar trebui să aibă deja un stăpân. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel. „În 1991, când s-a împărţit pământul, măsurătorile s-au făcut cu «capra». Când măsori o tarla, este imposibil să nu te înşeli în plus sau în minus cu câţiva ari. Oamenii au venit, au bătut ţăruşii şi au început să lucreze. Toate punerile în posesie s-au trecut pe nişte caiete, iar de pe aceste caiete, mult mai târziu, s-a încercat punerea terenurilor din titluri în schiţele parcelare moştenite de la CAP, operaţiune care trebuia să bată la fix. Încercarea n-a reuşit. Aşa se face că în 1997 s-a făcut o nouă măsurătoare care a stat la baza altor schiţe parcelare. După aceste măsurători s-a început punerea pe schiţe a titlurilor deja emise şi tot pe baza acestor schiţe s-au eliberat titluri noi de proprietate. Atunci s-a observat că într-o tarla care avea 180 de hectare, în realitate s-au pus în posesie 190 ha de teren. În astfel de condiţii, ar fi trebuit să retractăm o parte din titlurile emise înainte de 1997, lucru aproape imposibil pentru că oamenii care le deţin nu vor să le dea“, a spus Maria Marin, funcţionar cadastral la primăria din localitate.
Şi cu banii daţi, şi cu actul nefăcut
În urmă cu trei-patru ani, în comuna Leu au început să se vândă masiv terenurile. O anume doamnă Georgeta Păun din Bucureşti a cumpărat circa 700 de hectare, dar nu a făcut acte notariale. Proprietarii în vârstă care şi-au vândut terenurile puteau să beneficieze de renta viageră, atât cât se mai plăteşte în cazul în care cumpărătorul ar fi făcut acte în regulă. În lipsa acestora, proprietarii nu pot încasa renta viageră pentru că nu pot demonstra că au vândut, dar nu contestă faptul că şi-au primit preţul convenit cu cumpărătorul. De aici, un lung şir de nemulţumiri şi de o parte, şi de alta.
„În 2005, am vândut un hectar de teren unei doamne din Bucureşti, care mi-a dat preţul convenit. De atunci nu a mai făcut act notarial, fapt pentru care nu pot să beneficiez de renta viageră. Împuternicitul ei spune că nu vrea Primăria Leu să-i pună la dispoziţie schiţele parcelare ca să realizeze cadastrul, cu care ar trebui să ne ducem la notar“, a spus Mircea Irimia, din Craiova.
Pe de altă parte, Georgeta Păun dă vina pe funcţionarii primăriei la care nu a găsit înţelegere. „Eu am cumpărat mult pământ în zonă şi nu pot face acte notariale pentru că primăria nu-mi pune la dispoziţie schiţele parcelare pentru a întocmi cadastrul. Ce mă fac eu dacă vânzătorii, în majoritatea lor oameni în vârstă, mor? Eu cu cine mai fac actele, că banii i-am dat de atunci? Trebuie să mă judec cu toţi moştenitorii lor?“, a spus Georgeta Păun.
Primăria, pe poziţie
Maria Marin, funcţionarul cadastral de la Primăria Leu, are o explicaţie logică despre încurcăturile create. „În afară de patru parcele, toate cele 12.000 de hectare de la Leu au schiţe parcelare făcute. În acele patru parcele a cumpărat masiv teren doamna din Bucureşti. Este vorba doar de 270 de hectare care nu au schiţe parcelare. În rest, să vină să solicite în scris schiţele parcelare, iar cele care sunt terminate îi vor fi puse la dispoziţie. Nu sunt eu vinovată că dânsa a cumpărat teren doar pe baza titlului de proprietate şi n-a venit să se intereseze dacă acele titluri corespund cu măsurătorile făcute în anul 1997. După ce-i aşez pe schiţe pe proprietari şi văd că nu mai corespund nici la parcelă şi poate nici la tarla, atunci mă duc la om, îi cer titlul de proprietate să-l retractez, iar el nu vrea să mi-l dea, deşi poziţionarea terenului lui nu mai corespunde cu realitatea din măsurători. După ce le retractez, mă duc la Comisia judeţeană, pentru o nouă validare şi pentru o nouă completare de titlu. Mai mult ce să fac? În tarlaua în care reclamă Irimia că are teren nu mai sunt nici un fel de probleme. Ar trebui să vină să le dau schiţa, dar ei nu vin. Cu forţa nu se poate face treabă. Situaţia de la noi este aproape în toate comunele, exceptând comuna Dăbuleni, care este oglindă. Nu eu am făcut încurcăturile, dar acum muncesc să le descurc“, a spus Maria Marin.
Cu toate încurcăturile legate de pământurile de la Leu, un singur lucru este mult mai neclar decât toate: bătrânului Mircea Irimia cine-i plăteşte redevenţa la care ar fi avut dreptul dacă vânzarea terenului s-ar fi făcut cu acte în regulă?
