Situaţie explozivă pe strada Gârleşti. Proprietarii unui teren de peste 4.000 de metri pătraţi au sechestrat mai multe locuinţe particulare şi o cale ferată plantând din metru în metru stâlpi de fier încastraţi în temelie de beton. Totul cu acordul nemijlocit al Primăriei Craiova.
Primăria Craiova l-a îndemnat pe un cetăţean să-şi bage o cale ferată în curte, eliberându-i acestuia acte în regulă, adică autorizaţie de împrejmuire. În aceeaşi curte, cetăţeanul şi-a „tras“ şi proprietăţile altor trei cetăţeni, care aveau clădirile construite tot cu autorizaţie de la aceeaşi primărie. De când s-a întâmplat minunea, proprietarii clădirilor sechestrate au încremenit de uimire. Ei îl aşteaptă pe şeful primăriei să le dirijeze trenurile pe sub paturi dacă, prin semnătura-i preţioasă pusă pe tot felul de tâmpenii pe care i le bagă sub nas funcţionarii, s-a făcut părtaş la împroprietăriri cu şine de tren şi la sechestrări de averi.
Nici cu acte în regulă nu eşti sigur că eşti proprietar
După 1990, proprietarii caselor care au fost demolate pentru cauze de utilitate publică au apelat la instanţele de judecată în cazurile în care primăriile au refuzat să le retrocedeze terenurile pe care nu se construise nimic. Aşa a făcut şi Iulian Sandu din Craiova, care în anul 1998 s-a adresat instanţei pentru a-şi obţine cei 250 mp expropriaţi prin decret, precum şi diferenţa de teren până la 800 mp confiscaţi fără titlu şi pentru care şi-a dovedit proprietatea cu doi martori. În acelaşi an a obţinut hotărârea judecătorească. Aceasta îl făcea proprietar pe cei 800 mp în strada Gârleşti nr. 58 – 60, fostă stradă Gherceşti. Un an mai târziu a început să vândă din teren la alte două persoane care, pe baza actelor autentice de vânzare-cumpărare, au obţinut de la Primăria Craiova autorizaţii de construire, Adrian Stan, unul dintre cumpărători, ridicând parţial o clădire pentru un service auto. După ce acesta a primit de la Primăria Craiova şi certificat de nomenclatură stradală, proprietatea lui figurează acum pe strada Gârleşti, la numărul 40 A. N-a mai apucat să termine clădirea pentru că un fost vecin cu Iulian Sandu, proprietarul de la care cumpărase el terenul, i-a interzis continuarea construcţiei.
Experţii fac legea, iar judecătorii o complică
Pe strada Gârleşti din Craiova, la nr. 62, vecini cu cei de la care a moştenit Iulian Sandu cei 800 mp, a avut casă şi grădină Alexandru Perşu, pe care l-au moştenit Paraschiva şi Viorel Perşu şi Doina Soloveanu. Şi aceştia s-au adresat instanţei de judecată pentru obţinerea celor 4.200 mp teren, pe care avuseseră construită casa. În 1999, instanţa le-a respins acţiunea pe motiv că terenul nu se poate restitui deoarece pe mai mult de jumătate s-a construit terminalul de containere al Regionalei de căi ferate Craiova. De aici încolo a urmat un lung şir de procese până la Curtea Supremă, procese în care CFR a susţinut întotdeauna că o bucată din terenul solicitat nu se poate restitui sub nici o formă deoarece se află în zona de siguranţă a căii ferate, iar altă bucată de teren este sub terminalul de transcontainere. Moştenitorii lui Perşu nici nu au cerut iniţial toată suprafaţa de 4.200 mp, ci doar puţin peste 2.000 mp, cât era liber de construcţii. Abia după 2004, aceştia cer, tot pe motiv că expertul a făcut o completare la expertiza iniţială şi a doua oară a văzut că tot terenul era liber de construcţii, fapt pentru care instanţa de judecată l-a făcut proprietar peste cei 4.200 mp. Până aici lucrurile par normale, numai că, după obţinerea sentinţei prin care familia Perşu şi Solovan erau proprietari pe 4.200 mp, au chemat executorul judecătoresc să-i pună în posesie. Executorul Titi Balaci le-a conturat proprietatea, incluzând în ea terenurile cumpărate de Stan şi Gherghişor de la Iulian Sandu, clădirile acestora, aleea betonată de acces la ele, două linii de cale ferată şi o altă proprietate cumpărată de Spiridon Stoienescu de la Radulian Stănescu. Nu a contat că toţi proprietarii menţionaţi aveau acte de proprietate în regulă pe care nu le anulase nimeni, nu a contat că liniile de cale ferată nu puteau fi împărţite de executor, nu a contat că distanţa de la calea ferată Craiova – Calafat şi până la teren era mai mică de 20 de metri, cât prevede legea ca suprafaţă de siguranţa circulaţiei la CFR.
Deşi vinovată, primăria caută răspunsuri scrise
Primăria Craiova, ca de obicei, a sărit şi ea în ajutor şi în mai 2007 a emis pentru familia Perşu autorizaţia de împrejmuire nr. 792, care le dădea dreptul acestora să-şi tragă gard peste toate proprietăţile care nu erau ale lor, deşi la baza emiterii autorizaţiei de împrejmuire a stat un plan de situaţie din care se poate vedea clar că împrejmuirea pentru care se cerea autorizaţie includea proprietăţile unor oameni cărora nu li se anulaseră actele de proprietate. Mihaela Al-Bashtawi, arhitectul-şef al oraşului şi întreaga Direcţie de urbanism a Primăriei Craiova care a emis autorizaţia de împrejmuire pentru moştenitorii lui Perşu au reuşit să realizeze prima confiscare de proprietate de după revoluţie şi prima împroprietărire cu cale ferată. „Nu am mai întâlnit un asemenea caz până acum. Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar procedura mă obligă să vă rog să faceţi o cerere în care să mă întrebaţi în scris ceea ce mă întrebaţi acum. Până atunci voi studia şi eu dosarul, mă voi consulta cu juriştii şi voi formula un răspuns“, a spus arhitectul şef al oraşului.
