Sute de doljeni care vor sa obtina contravaloarea bunurilor lasate in Basarabia sau Bucovina la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial sunt tinuti de ani buni pe drumuri de autoritati.
Un act normativ aparut in anul 2003 a dat sperante celor care au fost nevoiti sa paraseasca Basarabia, Bucovina si Tinutul Herta din cauza razboiului ca ar putea sa recupereze macar o parte din valoarea bunurilor pe care le-au lasat in urma cu 60 de ani. Legea nr. 290/2003 prevede acordarea de despagubiri sau compensatii acelor români care s-au trezit cu bunurile sechestrate in cele trei regiuni sau mostenitorilor legali ai acestora. Sperantele oamenilor au inceput sa se naruiasca insa, pe masura ce normele metodologice de aplicare a legii intârziau sa apara. Abia in luna septembrie a anului trecut, in Monitorul Oficial a fost publicata o hotarâre de guvern care stipula clar modul in care vor fi evaluate bunurile sechestrate, iar demersurile pentru ca oamenii sa poata primi inapoi valoarea avutului lasat in cele trei regiuni au fost demarate. Potrivit Ancai Vargatu, secretarul comisiei judetene care va evalua dosarele depuse la Institutia Prefectului Dolj, din 2003 si pâna in prezent au fost inregistrate 381 de cereri pentru acordarea despagubirilor, insa numai 13 dosare au fost evaluate de expertii desemnati de Inspectoratul de Stat in Constructii si Directia Agricola pentru Dezvoltare Rurala Dolj. „Deocamdata, avem 13 dosare evaluate care asteapta sa intre in comisia judeteana pentru aplicarea legii, alte 40 sunt in curs de evaluare de catre experti, iar celelalte trebuie sa fie completate“, a spus Anca Vargatu.
328 de dosare incomplete
Schimbarea legislatiei in cursul anului trecut a facut ca multe dintre dosarele depuse de fostii proprietari sau de urmasii acestora sa fie in prezent incomplete. „Am facut trei rânduri de adrese pentru completarea dosarelor conform noilor norme ale legii, dar oamenii nu se grabesc sa vina cu actele si probabil, in opinia lor, dosarele sunt complete“. Din cauza inaspririi normelor legislative, oamenii sunt nevoiti acum sa aduca acte in completarea celor din dosar, fapt care intârzie procesul de evaluare. „Trebuie sa dovedeasca faptul ca au avut calitatea de refugiat, ca au primit ordin de evacuare si ca nu au avut acces la bunuri. Legea din 2003 prevedea doar proba cu martori pentru a demonstra ca bunurile au fost sechestrate, in timp ce noua legislatie specifica faptul ca proba cu martori e valabila doar in cazul in care se face dovada ca documentele nu au putut fi furnizate din cauza refuzului autoritatilor de acolo“, a spus Anca Vargatu. Potrivit acesteia, termenul-limita de depunere a cererilor de despagubire este 1 mai, iar completarea dosarelor se poate face pâna la 1 august.
