Cazurile absolventilor de facultate plecati peste hotare la „munca de jos“ constituie subiectul preferat al presei nationale. In timp ce studiile releva ca tot mai multi tineri licentiati ar pleca peste hotare daca ar avea posibilitatea, studentii craioveni sunt convinsi ca nici in Occident nu umbla câinii cu covrigi in coada.
Ca mirajul strainatatii atrage anual din ce in ce mai multi tineri români cu studii superioare dispusi sa spele vasele pentru viitorii „frati“ europeni mai instariti este un fapt recunoscut. Pentru a da si mai mult apa la moara acestui subiect, Banca Mondiala a publicat recent un raport conform caruia 88% dintre tinerii cu vârste cuprinse intre 15 si 24 de ani ar parasi meleagurile natale pentru un trai mai bun peste hotare. Desi perspectivele nivelului de trai la nivel local nu ii incânta nici pe studentii craioveni, acestia sunt de parere ca viata dincolo de hotarele vestice ale tarii nu este chiar roz. Adela Trante, studenta in anul cinci la Facultatea de Litere la V la ID, a declarat ca integrarea intr-o comunitate din afara tarii este cu atât mai grea cu cât absolventul nu are in strainatate sprijinul apropiatilor. „Nu as vrea sa plec pentru ca nu imi place sa ma duc singura undeva. Toata lumea spune ca, daca te duci acolo, o sa fie bine, dar nu cred ca e chiar asa. Deocamdata mi-e bine aici“, a spus Adela Trante. Aceeasi parere o are si Cristina Piele, studenta in anul IV la Facultatea de Matematica-Informatica: „Nu cred ca m-as descurca acolo pentru ca nu sunt facuta pentru asa ceva. Cred ca sansele mele de angajare in tara in primul an dupa absolvire sunt destul de bune, in jur de 50%, si sper la un salariu de opt milioane“, a precizat Cristina Piele.
Fie pâinea cât de rea…
Problema integrarii in comunitatea locala este pusa si de cei care au trecut deja prin situatia de a pleca din tara pentru o slujba platita mai bine decât in România. „Am cam doi ani de când lucrez in Italia. Am doua slujbe, una ca menajera in timpul zilei, iar noaptea lucrez intr-un local. Câstig cam 1.500-1.700 de euro pe luna, dar vreau sa stau doar pâna când o sa strâng bani pentru o locuinta pentru ca nu am reusit sa ma integrez acolo. Am dat la facultate pentru mine si sunt constienta de faptul ca nu o sa profesez niciodata ca avocat, dar, o data ce o sa am casa, sunt sigura ca o sa ma descurc aici“, a declarat Claudia Fieraru, de 29 de ani, studenta la ID in cadrul Facultatii de Drept. Cazurile studentilor dispusi sa presteze in strainatate munci sub nivelul de pregatire nu lipsesc insa nici in Craiova. Alina Ciurezu, studenta in anul V la ID in cadrul Facultatii de Litere, a declarat ca nu s-ar gândi de doua ori inainte sa spuna „da“ unei propuneri de angajare in strainatate. „Aici sunt foarte putine sanse de realizare si sunt convinsa ca pe orele lucrate aici as câstiga mult mai mult in strainatate. As vrea sa lucrez in invatamânt dupa absolvire pentru ca sunt convinsa ca nu am alta sansa de angajare, dar daca mi s-ar ivi ocazia as pleca imediat“, a spus Alina Ciurezu.
Solutia angajatorilor: munca gratis in facultate
Daca dorinta unui numar tot mai mare de tineri de a pleca in strainatate este privita de acestia ca un efect al lipsei de perspectiva in gasirea unui loc de munca bine platit, angajatorii pun acest fapt pe seama mentalitatii gresite a studentilor si a lipsei de viziune de la nivel universitar. Valentin Cristea, presedinte al Consiliului Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii Craiova, a declarat ca sansele ca un tânar absolvent sa-si gaseasca de lucru in primul an dupa absolvire sunt foarte mici in cazul in care acesta nu a capatat experienta inca din timpul facultatii. „Mediul privat nu poate plati decât selectiv salarii bune tinerilor, in functie de nivelul de experienta acumulata. La noi nu exista un parteneriat intre facultati si mediul de afaceri, astfel incât tinerii sa faca practica sau sa munceasca gratis in firme, iar la absolvire sa aiba deja anumite cunostinte dobândite. De aceea, multi absolventi de facultate ajung sa munceasca in strainatate ca instalatori, dar pe salarii mai mari ca in România. In cazul in care nu obtin un post prin cunostinte sau recomandari, cred ca pentru un tânar absolvent fara experienta exista sanse de 10% de a obtine o slujba in primul an“, a mentionat Valentin Cristea.
