Revolutia din decembrie 1989 a inghetat „revolutia urbana“ planuita de comunisti. Multe dintre planurile intocmite inainte de rasturnarea regimului au fost lasate balta de autoritatile care au preluat cârma orasului acum aproape 17 ani, iar in cartierul craiovean Rovine, cea care a avut de suferit de pe urma acestei situatii a fost infrastructura de drumuri.
Inainte de demararea propriu-zisa a lucrarilor la zona care urma sa se numeasca Rovine, in cartier erau ulite inguste si case. Cam darapanate, spune arhitectul Radu Brândusoiu, proiectantul blocurilor din Rovine. Motiv pentru care, dupa cutremurul care a zguduit Craiova in martie 1977, autoritatile au luat decizia de demolare imediata a tuturor caselor care nu se ridicau la standardele noi impuse de strategia de urbanizare gândita de mai-marii tarii. Doar câteva cladiri si o biserica au scapat atunci de buldozerele care radeau totul in cale. Chiar inainte de incheierea procedurilor de expropriere, arhitectul Radu Brândusoiu s-a pus pe proiectat noul cartier care avea sa se intinda in toata zona. Specialistul nu a lucrat insa pe cont propriu. A avut in spate, drept experienta, esecul urbanistic inregistrat in zonele care fusesera amenajate inaintea cartierului-boboc Rovine, precum Brazda lui Novac sau Craiovita Noua, si a cautat sa proiecteze cladirile astfel incât sa nu mai fie posibila indesirea blocurilor. In planurile realizate ulterior de arhitect pentru toata zona cartierului Rovine intrau 14.000 de locuinte suprapuse in care urma sa locuiasca aproximativ 50.000 de oameni.
Revolutia din decembrie 1989 a lasat cartierul neterminat
Revolutia din decembrie 1989 a oprit insa construirea de blocuri. O mare parte din casele care, conform proiectelor din acea vreme, trebuia puse la pamânt au fost salvate de la expropriere, iar populatia cartierului se cifreaza in prezent la numai 28.000 de oameni. Daca partea sistematizarii blocurilor a fost rezolvata intr-un fel sau altul de specialisti, in ceea ce priveste infrastructura de drumuri, arhitectul Brândusoiu nu a avut prea multe de spus. Cu toate ca pe hârtie cartierul Rovine trebuia sa lege nordul orasului de partea de sud prin doua artere extrem de importante, schimbarea de regim a zadarnicit planurile specialistilor de la Institutul de Proiectari Judetean, iar strazile nu au mai fost realizate. Astfel ca, in prezent, un cetatean care locuieste in apropierea Pietei Rovine nu poate ajunge la bulevardul Calea Bucuresti decât daca ocoleste zona de blocuri si ajunge pe strada Petre Ispirescu. Brândusoiu spune insa ca nu numai lipsa legaturilor intre Rovine si zona de sud a Craiovei „sunteste“ sistematizarea de azi a cartierului. Potrivit specialistului, chiar si drumurile care au ajuns sa fie construite sufera de un mare handicap: lipsa asfaltului de calitate.
Parcarile din Rovine, insuficiente
Alta problema cu care se confrunta cartierul Rovine o reprezinta spatiile de parcare, insuficiente pentru nevoile locuitorilor de azi ai zonei. In proiectele initiale ale cartierului, la fiecare doua apartamente construite exista un loc de parcare. Dezvoltarea cunoscuta dupa anul 1990 a facut insa ca, in prezent, numarul de masini din cartier sa fie estimat de specialisti la 1,5 pe apartament. Astfel ca nu mai mira pe nimeni când vecinii se lupta si ajung chiar la insulte pentru un loc de parcare in fata blocului. In plus, acest defect de azi al cartierului a transformat spatiile verzi si aleile laturalnice in adevarate garaje pentru locatari.
Microspalatoria din Rovine, ramasa pe hârtie
Sa vedem acum de ce ati fi putut beneficia ca locuitor al cartierului daca planurile initiale ale zonei ar fi fost respectate in totalitate. In primul rând, pe lânga numeroasele spatii comerciale pe care le are cartierul, locuitorii din Rovine si-ar fi putut spala rufele la o microspalatorie occidentala, dotata cu zece masini de spalat de mare capacitate. Proiectul a fost considerat insa mult prea sofisticat pentru nevoile „primitive“ ale cetatenilor si nu a mai intrat in viziunea autoritatilor. Nici la capitolul distractii pe hârtie cartierul nu s-a lasat mai prejos. Arhitectul prevazuse in cartier un cinematograf, care insa a fost considerat un lux si taiat de pe lista cu dotari a zonei.
„Borcanul cu miere“
Un loc din cartier cu o toponimie interesanta este acela numit „Borcanul cu miere“, situat la intersectia strazilor Dezrobirii cu Petre Ispirescu. In volumul „Identitatea locurilor, de la legenda la toponim“, Carmen Banta plaseaza toponimul dupa anul 1990, când taximetristii din oras au preferat sa vina aici datorita afluxului mare de clienti. „La un moment dat, o dispecera a remarcat preferinta taximetristilor pentru acel loc, si a intrebat prin statie: „Ce va strângeti acolo, ca mustele la borcanul cu miere?“. Localnicii povestesc insa ca demult, in locul statiei de taxiuri, un batrân de prin partea locului isi vindea borcanele cu miere pe taraba, in strada, de unde si denumirea de azi a zonei.
Toponimie
Numele cartierului provine de la strada Rovine care strabatea pe vremuri zona. Legendele istorice leaga zona de batalia de la Rovine dusa intre ostirea Tarii Românesti condusa de Mircea cel Batrân si oastea otomana condusa de Baiazid.
