Edililor din Podari le arde buza dupa pamântul statului. Atât de tare isi doresc sa puna mâna pe terenurile altora, incât secretarul primariei i-a convins pe consilierii locali sa aprobe o hotarâre ilegala prin care au transferat in domeniul privat al primariei 56 de hectare de teren aflate in administrarea Aeroclubului Oltenia.
Desi stiu ca transferul de proprietate se poate face doar prin hotarâre de guvern, primarul Constantin Gheorghita si secretarul Dumitru Stuparu se joaca de-a votul in consiliul local, vârându-le sub nas consilierilor care au votat orbeste documente in care, culmea, scrie negru pe alb ca terenul in cauza nu a apartinut niciodata Primariei Podari. Mai mult, cei doi au recunoscut singuri in urma cu sase ani intr-o adresa trimisa Judecatoriei Craiova ca acele 56 de hectare apartin statului. Primaria Podari a visat de ani buni sa devina stapâna peste terenul de la Balta Verde, unde isi desfasoara activitatea, din 1934, Aeroclubul Oltenia. Situate la marginea Craiovei, cele 56 de hectare reprezinta o adevarata mina de aur, evaluata in prezent la aproximativ 25-30 de milioane de euro. Intrucât terenul are o destinatie speciala, apartinând initial Ministerului Apararii, iar in prezent Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, grupurile de interese care au „mirosit“ potentialul afacerii a trebuit sa-si puna pofta in cui cel putin pentru o perioada. Proiectul initiat de primarie, girat de consilierii locali, deschide insa calea prin care statul ar putea pierde ceea ce a detinut de peste sapte decenii. Singurul obstacol care mai poate sta in calea transferului ilegal de proprietate este Prefectura Dolj, care poate refuza sa acorde viza de legalitate.
Incercarea moarte n-are
Scandalul dintre Aeroclubul Oltenia si primarie a inceput in 1998, când Aeroclubul României, forul tutelar, a introdus o actiune civila in numele aeroclubului oltean la Judecatoria Craiova in care cerea „sa se constate existenta dreptului de administrare asupra terenului in suprafata de 56 de hectare situat pe raza comunei Podari“. Pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza, instanta a cerut detalii de la Primaria Podari care a raspuns printr-o adresa din 6 iulie 1998, unde recunostea ca suprafata aflata in litigiu „figureaza inscrisa in registrul cadastral ca pasune si apartine Departamentului Aviatiei Civile“. La sase ani dupa ce instanta a admis actiunea aeroclubului, primaria si-a adus din nou aminte ca vrea pamântul in ograda proprie si a dat in judecata statul român, cerând constatarea nulitatii absolute a documentatiei tehnice cadastrale din 2001 pe baza careia fusesera intabulate cele 56 de hectare. Totodata, edilii din Podari doreau ca instanta sa le recunoasca lor dreptul de proprietate asupra terenului si au adus ca dovada un extras din registrul cadastral care trebuia sa demonstreze ca pamântul apartinuse CAP Podari si o schita cu amplasamentul acestuia. Numai ca dovada care trebuia sa convinga instanta ca primaria are dreptate s-a transformat in argument pentru respingerea cererii dintr-un motiv simplu. Conform cifrelor inscrise in registru, cele 56 de hectare care figurau in parcela 33, tarlaua 4 aveau ca proprietar Departamentul Aviatiei Civile si nu CAP Podari, asa cum sustineau edilii in fata instantei. In consecinta, primariei i s-a respins actiunea, terenul ramânând in continuare in proprietatea statului.
Vinovati sunt… solicitantii de pamânt
Vazând ca judecatorii le dau peste nas in incercarea lor de a pune mâna pe terenurile de la Balta Verde, primarul si secretarul din Podari au gasit alta metoda de a se face stapâni pe domeniul statului. La initiativa secretarului Dumitru Stuparu, consilierii locali au votat Hotarârea nr. 8 din 16 ianuarie 2006 prin care se aproba trecerea in domeniul privat al comunei a suprafetei la care primaria râvnea de atâtia ani, desi edilii stiau cu exactitate cine este adevaratul proprietar. Ca sa dea aparenta de legalitate hotarârii, primarul Gheorghita si secretarul Stuparu au trimis o adresa Ministerului Transporturilor, in atentia ministrului Gheorghe Dobre, in care sustineau ca terenul a apartinut CAP Livezi si ca acesta este solicitat pentru retrocedare pe Legea nr. 247/2005, desi inca nu primisera aviz de legalitate din partea prefecturii. De fapt, nici nu aveau cum sa-l primeasca, deoarece Constantin Gheorghita a recunoscut in fata reporterilor GdS ca hotarârea buclucasa este ilegala si ca nici macar nu a fost trimisa pe adresa prefecturii. „Hotarârea a fost data asa, in joaca, a fost o prostie. Nici nu o trimitem la prefectura, ca nu au cum sa ne-o avizeze. Intr-adevar, pentru a trece cele 56 de hectare in domeniul privat al primariei trebuie mai intâi sa se dea o hotarâre de guvern. La minister am trimis adresa pentru ca avem nevoie de acel teren pentru retrocedari. Cu unii avem si procese. Noi o sa transmitem toate cererile Comisiei Judetene care se ocupa de retrocedari, sa le aprobe ei“, a declarat Gheorghita. Secretarul primariei, Dumitru Stuparu, recunoaste ca el a fost cel care a initiat proiectul, dar arunca vina pe solicitantii care isi cer pamântul inapoi pe baza noii Legi a retrocedarilor. „Avem 242 de solicitari pentru 599 de hectare de teren arabil si 161,97 de hectare de padure. Comisia Locala de Aplicare a Legilor fondului funciar a aprobat doar 126,3 hectare de arabil si 114 hectare de padure. De unde sa le iau?“, si-a justificat Stuparu proiectul prin care primaria a dat iama in averea statului. Oricâte argumente ar aduce edilii din Podari pentru a-si motiva gestul, hotarârea de consiliu incalca dreptul la proprietate al statului. Din joaca sau nu, 56 de hectare de teren evaluate la zeci de milioane de euro apartin deocamdata doar pe hârtie comunei ai carei edili par sa-si exerseze pixul pe documente oficiale.
