Cladirea Sectiei de istorie-arheologie din cadrul Muzeului Olteniei din Craiova are o vechime de aproape o suta de ani. Trecuta prin doua razboaie mondiale si prin cutremure de mare magnitudine precum cel din 1977, cladirea are nevoie acum de reparatii si consolidari majore care ajung, dupa cum se arata in raportul de expertiza tehnica, la aproximativ 82 de miliarde de lei vechi. Desi recunosc ca imobilul este cladire de patrimoniu si conservarea lui este vitala pentru identitatea culturala a judetului, reprezentantii Consiliului Judetean Dolj, institutie care ar trebui sa aloce banii necesari lucrarilor, ridica din umeri si spun ca prefera sa construiasca alta cladire, ale carei costuri ar fi mult mai mici.
Cladirea care adaposteste Sectia de istorie-arheologie a fost supusa unor reparatii majore dupa cutremurul din 1977, cind structura de rezistenta a fost grav afectata. De atunci, autoritatile au uitat sa se mai ocupe de intretinerea imobilului, ajungindu-se in prezent ca acesta sa fie incadrat in categoria a doua de risc in caz de seism.
Potrivit raportului de expertiza tehnica cerut de conducerea Muzeului Olteniei, la un cutremur de magnitudine mare, structura de rezistenta a cladirii ar fi grav afectata si peretii s-ar putea prabusi. Mihai Fifor, directorul Muzeului Olteniei, a declarat ca lucrarile necesare consolidarii se ridica la aproximativ 82 de miliarde de lei vechi, bani pe care, bineinteles, institutia nu are de unde sa ii dea. „Avem promisiuni de la Consiliul Judetean (CJ) Dolj, care ofera o parte din finantarea muzeului, ca, daca in luna martie a anului viitor va fi gata studiul de fezabilitate, suma necesara va fi alocata in regim de urgenta“. O alta problema s-a ivit insa o data cu organizarea licitatiei pentru efectuarea studiului de fezabilitate. Firmele care executa lucrari la cladiri aflate in patrimoniul national trebuie sa fie in mod obligatoriu autorizate in acest sens de Ministerul Culturii, iar in judetul Dolj nu exista o astfel de societate. In plus, desi au fost invitati sa participe la licitatie peste 20 de antreprenori, doar o singura firma si-a facut aparitia.
„Cladirea cea noua va fi precum piramida de la Luvru“
Lucrurile stau insa cu totul altfel in viziunea CJ Dolj. Constantin Dascalu, vicepresedintele CJ Dolj, a declarat ca nu numai cladirea Sectiei de istorie-arheologie necesita reparatii capitale, ci si Sectia de etnografie adapostita de Casa Baniei si Sectia de stiintele naturii. „In total, toate lucrarile ne-ar costa o suta de miliarde de lei vechi. Pentru Sectia de stiintele naturii, unde trebuie reabilitate acoperisul si etajul intii, avem deja banii, care provin dintr-un program PHARE. E vorba de 210.000 de euro, iar firma va incepe lucrarile in curind. Exista probleme si la Casa Baniei, unde reabilitarea costa 13 miliarde, pe care ii vom da muzeului in doua etape. La Sectia de istorie lucrurile sint mai complicate“. Reprezentantul CJ Dolj considera ca banii necesari lucrarilor de conservare nu vor putea fi gasiti prea curind si ca o solutie ar fi ridicarea unei noi cladiri, in spatele actualei Sectii de istorie, care sa adaposteasca atit colectiile sectiei de istorie, cit si pe cele ale sectiei de etnografie. „Eu am venit cu aceasta idee. O cladire noua ar costa jumatate din cit costa reabilitarea celei vechi, asa ca aceasta solutie este preferata pe termen scurt. Asa am putea muta colectiile din ambele sectii in cladirea cea noua, fara sa-i privam pe vizitatori de piesele existente in muzeu. In acest fel, dupa finalizarea lucrarilor, ne vom putea ocupa linistiti de consolidarea si reabilitarea cladirii vechi. Asta nu se va intimpla insa mai devreme de trei ani“, a mai spus Constantin Dascalu.
Pentru cladirea cea noua, comparata de vicele Dascalu cu „piramida de la Luvru“, va fi organizata o licitatie de proiecte, iar firma care va cistiga licitatia va trebui sa aiba in vedere ansamblul arhitectural aflat in apropiere. Pina cind autoritatile se vor decide asupra prioritatilor si asupra modului de impartire a banilor, o cladire de patrimoniu incarcata cu zeci de ani de istorie se afla la cheremul celor care ar trebui sa-i decida soarta si este in pericol sa se prabuseasca la primul cutremur.
