Medicii si pacientii sint expusi pericolului de a fi iradiati peste limita maxima, din cauza aparaturii radiologice foarte vechi din spitale. Un medic care lucreaza cu un aparat cu raze Roentgen mai vechi de zece ani se poate imbolnavi mult mai usor de cancer de colon. Pacientii capata si ei, in aceeasi masura, predispozitie pentru cancerul de colon sau pentru alte boli specifice iradierii. In spitalele din judetul Dolj, majoritatea aparatelor sint mai vechi de 20 de ani, fiind considerate de specialisti adevarate „bombe cu radiatii“.
„Foarte multi medici si asistente, angajati ai sectiilor de radiologie din spitalele, mor de cancer de colon, procentul fiind destul de mare din cauza radiatiilor secundare emise de aparatura cu care lucreaza si a expunerii prelungite la acestea“, a declarat Gheorghe Iana, consilier al Ministerului Sanatatii si Familiei (MSF). Cauza principala a aparitiei acestor boli la medici si asistente este pusa pe seama aparaturii foarte vechi cu care se lucreaza in majoritatea unitatilor sanitare din tara. Echipamentele mai vechi de zece ani folosesc o doza mai mare de radiatii si o expunere mai indelungata a unui pacient pentru o singura radiografie, sustin oficialii MSF.
„Mina dreapta nu stie ce face mina stinga“
Intrind in contradictie cu cele spuse de reprezentantul Ministerului Sanatatii, dr. Ludmila Prunariu si dr. Nona Dadulescu de la Laboratorul de Igiena a Radiatiilor Ionizante au spus: „Sansele ca medicii sa faca vreuna dintre aceste boli profesionale sint foarte mici, chiar inexistente, pentru ca doctorii stiu cind si cit sint expusi din cauza fotodozimetrelor (aparatele care inregistreaza doza de radiatii incasata de o persoana)“. Intr-adevar, aceste aparate sint foarte utile, numai ca aici exista o mica problema: sint anumiti medici care au declarat ca aceste aparate sint defecte si ca le poarta numai de forma… sau citeodata nici macar nu le poarta.
Culpa colaterala
Se intimpla ca doctorii sa nu tina cont de consultatiile altor colegi de breasla si acestia sa examineze si ei pacientul, expunindu-l riscurilor radiatiilor. Alteori, pacientii sint cei care doresc sa faca mai multe examinari, acestia nestiind riscurile pe care si le asuma. In general, se abuzeaza de radioscopii, netindu-se cont ca acestea sint invazive si cu efect cumulativ. Pina la aparitia aparatelor cu amplificator de imagine, medicii din spitalele doljene au lucrat la lumina rosie si cu fluorescenta ecranului (ca in camerele de developare a filmelor fotografice). Daca aceste riscuri nu ar fi existente, acestia nu ar primi toate asa-zisele beneficii de la stat, cum ar fi un spor de 20 % la salariu, noua zile in plus la concediu, iar la pensionare acestia sint trecuti de la gradul II de pensionare la gradul I.
Boli profesionale
Afirmatiile lui Gheorghe Iana sint intarite si de o declaratie a unui medic primar de la Policlinica Colentina din Bucuresti, care a enumerat citeva dintre bolile cauzate de expunerea la radiatii. „Personalul medical prezinta un risc destul de crescut la imbolnaviri prin afectiuni specifice: radiodermita, ulcer neoplacutanat, afectiuni neoplastice de sistem. Pacientii nu sint atit de expusi acestor riscuri decit daca se face abuz de expuneri, acest lucru insemnind sa faca o radioscopie o data la trei saptamini sau chiar si una la doua luni“, a declarat Aurel Petru Niculescu, medic primar la ambulatoriul de specialitate al Policlinicii Colentina.
Doljul are „aparatura preistorica“
Totalul instalatiilor cu raze X din judetul Dolj este de 132, dintre care 84 au autorizatie de functionare, 46 au autorizatie de detinere, iar doua sint autorizate prin inregistrare. Conform reprezentantilor Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), instalatiile care au autorizatie de detinere sint vechi si depasite „atit fizic, cit si psihic“, cu ani de fabricatie incepind din 1960, continuind cu 1966, 1970, 1975, 1976, 1980, 1985 si terminind cu anii 1990 si 2000. Din toata aparatura care are autorizatie de utilizare, doua treimi sint fabricate intre anii 1966 si 1980, asta in conditiile in care garantia unui astfel de aparat este de cinci ani, dupa aceasta perioada el fiind considerat depasit.
„Piese de muzeu“, in valoare de miliarde
„Noi nu asiguram 100% examinarea pentru ca nu ne putem baza pe aparate. La inceputul anului am primit de la minister doua miliarde de lei pe care apoi ni le-au retras din fonduri inainte de a folosi acesti bani. In Spitalul de Urgenta Craiova avem cinci aparate cu norme de casare indeplinite. Doua deservesc Policlinica de pediatrie si nu au amplificator de imagine, acestea iradiind de la 20 de ori mai mult decit ar trebui. Cu aceste aparate se fac radiografii numai daca este necesar. CNCAN ne-a dat acum o luna o autorizatie de detinere si functionare pentru aparatele din spital pina pe 31 decembrie anul curent. Pe linga faptul ca aparatele noastre sint vechi, le lipsesc si anumite accesorii esentiale, cum ar fi ecranele intaritoare, folii cu paminturi rare, ele facind ca iradierea sa depaseasca dozele admise la nivel mondial. Mai avem o categorie de aparate pe care le-am achizitionat in anii 2001-2002. Aceste aparate au nevoie de contracte de service, dar sintem refuzati din cauza ca nu avem fonduri. Unul dintre aparate face un an de cind nu functioneaza din cauza lipsei unei piese, acest aparat valorind in jur de 450.000 de dolari. Un alt aparat, in valoare de 700.000 de dolari, nu functioneaza decit la o capacitate de 30- 40%“, a declarat seful Sectiei de radiologie, prof. dr. Andrei Bondari.
Efectele secundare
Expunerea la radiatii modifica, temporar cel putin, atomii si moleculele din celule. „Daca moleculele afectate se gasesc intr-o celula vie, celula insasi poate fi uneori vatamata, fie direct daca molecula este critica pentru functionarea celulei, fie indirect, provocind schimbari chimice in moleculele adiacente. Dintre formele de vatamare pe care radiatia le poate produce in celula, cea mai importanta este cea produsa in ADN“, a declarat Anton Coroianu, directorul Directiei Radiatii Ionizante din cadrul CNCAN. Radiatiile pot cauza grave probleme de sanatate copiilor si persoanelor expuse. „Probabilitatea unui cancer rezultat din radiatii creste de obicei proportional cu doza de radiatii, efectul acestora fiind cumulativ. Cu cit sint mai multe cu atit riscul este mai mare. Daca deteriorarea apare intr-o celula a carei functie este sa transmita informatii genetice generatiilor urmatoare se poate manifesta la descendentii persoanei expuse. O celula germen modificata, cu functie de transmitere a informatiei genetice descendentilor unui individ expus, ar putea transmite informatii ereditare incorecte si ar putea cauza vatamari serioase descendentilor“, a mai precizat Anton Coroianu.
