Doi gorjeni nu vor sa mai plece de la Manastirea Lainici, unde spera sa gaseasca linistea pe care nu au gasit-o in familie sau in centrul de plasament
Dan si Marius Rosoga sint doi frati care de mici au fost dati spre ingrijire la Centrul de plasament din Tirgu Jiu. Viata si destinul le-au fost mai tot timpul potrivnice. Proveniti dintr-o familie in care parintii nu s-au inteles, fratii Rosoga au ales, in disperare de cauza, ajutorul calugarilor de la Manastirea Lainici. Marius are 17 ani si merge la scoala, la Bumbesti Jiu, iar Dan, care a depasit de mult virsta majoratului, a fost cel care a batut, in urma cu doi ani, la poarta manastirii, pentru a cere ajutor. Calugarii nu numai ca nu l-au respins, ci chiar i-au oferit posibilitatea de a locui intr-una dintre anexele asezamintului monahal, cu conditia sa se ocupe de casuta respectiva si de gospodaria aferenta. Regulile manastirii sint extrem de aspre, dar Dan stie ca va trebui sa profite de sansa care i s-a dat si sa demonstreze ca increderea pe care i-au acordat-o calugarii si parintele staret nu au fost intimplatoare.
Marius a fost luat de la centrul de plasament de o familie
Ani de zile, viata fratilor Rosoga s-a desfasurat intre peretii Centrului de Plasament din Tirgu Jiu. Stiau ca mama lor traieste, dar nu cunosteau motivele care au determinat-o sa ii trimita la casa de copii. Au trait cu speranta ca intr-o zi sufletele lor vor simti caldura unei familii, insa nu a fost asa. Primul care a plecat din centru, dupa ce a implinit 18 ani, a fost Dan. Ulterior, Marius a fost luat de la centru de o familie din Crasna, dar, dupa ce va implini 18 ani, isi doreste sa se alature fratelui sau, pe care il viziteaza in vacante. „Asta a fost viata noastra. Mama traieste si mai vine pe la noi, pe la manastire. Dar de tata nu stim nimic. Toata viata noastra am stat la centru, iar cind a trebuit sa plec de acolo nu stiam incotro s-o apuc. Am venit la manastire, am lucrat pentru calugari si intr-o zi mi s-a dat sansa sa pot trai aici. Fratele meu vine mereu pe la mine, dar nu prea am timp sa stau cu el. M-am apucat sa fac un gard si apoi vreau sa ma ocup de gradina. Casa trebuie si ea reparata. Manastirea m-a ajutat mult. Nu aveam la cine sa ma duc, sa cer ajutor. Am plecat de la casa de copii si am ajuns la manastire, dar nu imi pare rau. Sper sa vina si fratele meu linga mine, cit mai repede“, a declarat Dan Rosoga.
