„Noi executam ce ni se ordona. Poate ar fi fost mai bine ca legea sa prevada ca TVA sa se dea dupa un an, pentru a se vedea ca utilajele cumparate incep sa functioneze“, a precizat Maria Gaman, sefa Trezoreriei Craiova.
Publicarea de catre GdS a rechizitoriului pe baza caruia Genica Boerica si gasca de arabi cu care s-a inhaitat au fost trimisi in judecata de organele de ancheta a facut valuri in rindul functionarilor din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj. Chiar daca in aparenta pe holurile Finantelor este liniste, in realitate functionarii care se stiu cu musca pe caciula traiesc cu teama in suflet ca ar putea fi saltati de mascati in orice moment. Conform directorului general al DGFP Dolj, Ioan Filipescu, nucleul dur al functionarilor care au semnat cele mai multe aprobari pentru rambursarea ilegala de TVA catre firmele lui Boerica este format din zece persoane, opt inspectori de la Directia de Control Fiscal si doi sefi de servicii. „Pina in 2003, mai multi inspectori s-au ocupat de cererile de rambursare ale firmelor lui Boerica. Daca la inceput, unii dintre ei au avut suspiciuni legate de realitatea datelor inscrise in documente. Treptat, au fost convinsi sa aprobe cererile, iar dupa 2003 numai zece persoane nu si-au mai pus nici un fel de intrebari atunci cind trebuia acordata rambursarea de TVA“, a declarat Ioan Filipescu. Chiar si rechizitoriul procurorilor face referire la un moment dat la reticenta manifestata de anumiti functionari carora li s-au parut suspecte datele inscrise in documentele falsificate de catre banda mafiota in care era implicat si Boerica. O data stabilite legaturile cu fostele conduceri ale DGFP, aceasta a actionat in consecinta si a obtinut rambursari de TVA chiar si anul trecut, cind doua firme din lotul de 13 cercetate de procurori, Boerro Group si Regina SRL, au primit rambursari de TVA in suma totala de 14,8 miliarde de lei, una dintre ele pe 28 iunie si alta pe 29 iulie. Cele doua firme functioneaza si in prezent si au ca actionar majoritar o firma americana LANCASTER EUROPEAN VENTURES LLC, cu sediul in statul New York. Pe linga aceasta se regasesc printre actionari Stanescu Niculina Georgeta, cu o participare de 2% in cadrul SC Regina SRL, si Florentin Sargarodschi, care detine 2% din actiunile de la Boerro Group. Surse de incredere au declarat pentru GdS ca, in prezent, inspectorii Camerei de Conturi Dolj „studiaza“ impreuna cu cei ai Directiei de Control din cadrul finantelor publice doljene modul in care SC Regina SRL ar fi cerut la sfirsitul anului trecut returnarea unei accize de peste zece miliarde de lei.
Oficialii din trezorerie spun ca procurorii au incurcat borcanele
Pe linga functionarii DGFP, in cazul carora procurorii au dispus disjungerea cauzei, urmind ca acestia sa faca obiectul unui dosar separat, rechizitoriul pune in discutie si modul in care angajatii Trezoreriei Dolj au facut viramentele in contul firmelor-fantoma care au beneficiat de rambursarile de TVA. Pozitia oficialilor Trezoreriei Dolj este contrara celei exprimate de procurori in rechizitoriul cu pricina, care mentionau institutia doljeana ca fiind instrumentul prin care reteaua de arabi in frunte cu Genica Boerica ar fi spalat si externalizat banii obtinuti din rambursari. Conform rechizitoriului, angajatii Trezoreriei Dolj au efectuat operatiunile de virare a banilor cu maxima urgenta, suma fiind fractionata in parti sub limita de raportare de 500 de milioane de lei. Reprezentantii Trezoreriei Dolj spun ca procurorii au gresit cind au mentionat numele Trezoreriei Dolj, plata facindu-se de fapt prin Trezoreria Craiova, condusa de Maria Gaman. Conform spuselor acestora, Trezoreria Dolj are doar rol centralizator, nefacind altceva decit sa adune ordinele de plata emise catre banci. Oficialii doljeni spun ca rolul trezoreriei este similar cu acela al unei casierii, functionarii care se ocupa de introducerea ordinelor de plata nestiind care este situatia firmelor beneficiare.
Cum functioneaza rambursarea de TVA prin trezorerie
Maria Gaman, sefa Trezoreriei Craiova, a declarat ca fractionarea la care face referire rechizitoriul procurorilor este reala, dar acest lucru s-a intimplat doar de doua ori in ultimii patru ani. „Doar in cazul a doua firme s-a recurs la fractionarea sumelor pentru ca plata sa se faca mai repede. Este vorba despre Trancomex si de Apolodor, la aceasta din urma eu nefiind angajata la Trezorerie“, a precizat Maria Gaman. Aceasta a motivat decizia de fractionare ca urmare a unor discutii avute in sedintele cu conducerea DGFP in cadrul carora angajatilor trezoreriei li se atragea atentia ca intirzie introducerea ordinelor de plata catre beneficiari. „Daca deconturile veneau pina la 9.30 dimineata, Trezoreria Craiova facea un singur ordin de plata pentru toata suma. Dupa aceea trebuia fractionate, deoarece bancile comerciale primesc doar ordine de plata cu sume mici“, a explicat Maria Gaman.
Oficialii Trezorieriei Dolj spun ca fractionarea sumelor nu s-a facut niciodata sub limita de raportare de 500 de milioane de lei, precizind totodata ca obligatia declararii sumelor mai mari de 10.000 de euro, asa cum cere legea de spalare a banilor, revine bancii beneficiare a ordinului de plata care trebuie sa transmita informatia catre Oficiul de Spalare a Banilor.
La prima vedere, traseul banilor dupa depunerea cererii de rambursare pare complicat. Serviciul de Urmarire a Administratiei Financiare Craiova depune la trezorerie un borderou care contine o nota privind compensarea (suma de rambursat din care se scad eventualele datorii ale firmei catre fisc), o copie dupa decontul agentului comercial si o decizie de rambursare. De asemenea, borderoul contine contul, banca si raportul inspectorului fiscal care a efectuat verificarea pe care angajatii trezoreriei il iau de bun. Dupa depunerea borderoului, Trezoreria Craiova face ordinul de plata catre banca cu pricina, iar de aici rolul statului s-a incheiat. In realitate, lucrurile sint mult mai complicate. In cazul in care documentatia intirzie mai mult de doua-trei zile, firmele pot da in judecata trezoreria. „Noi executam ce ni se ordona. Poate ar fi fost mai bine ca legea sa prevada ca TVA sa se dea dupa un an, pentru a se vedea ca utilajele cumparate incep sa functioneze“, a precizat Maria Gaman.
Registrul Comertului Dolj spune ca nu are nici o vina
Si reprezentantii Oficiului Registrului Comertului (ORC) Dolj spun ca nu au nici o vina pentru ca au aprobat inmatricularea firmelor-fantoma ale clanului lui Boerica. „Nu Registrul Comertului autorizeaza constituirea unei firme, ci judecatorul delegat care dispune inregistrarea ei. La vremea respectiva era nevoie de cazier judiciar, dar reprezentantul firmei putea sa dea o declaratie pe proprie raspundere ca nu a avut probleme. Cazierul fiscal a fost introdus de anul trecut“, a precizat Gheorghe Celea, directorul ORC Dolj.
