„Lacrimi de diamant“, de N.N. Negulescu

Poetul craiovean N.N. Negulescu si-a lansat ieri cea de-a patra carte de poezii, „Lacrimi de diamant“, in sala de muzeu de la Casa Baniei. Volumul a aparut in Editura MJM, are 90 de pagini si este prefatat de poetul Florea Miu. Acesta intuieste valentele autorului, fara a uza de limbajul poetic, insa se fereste sa-l cuantifice valoric: „De la «Sfera rostirii» si «Prelat in regatul cuvântului», publicate in 2002, pina la «Lacrimi de diamant», poetul a parcurs un drum al decantarii si al regasirii de sine in forma cuvintelor, in expresia matura si in rezonantele ample pe care numai o traire autentica le insufla acestor remarcabile viziuni care definesc o constiinta artistica si un verb inspirat“. N.N. Negulescu a debutat in poezie cu volumul de elegii „Vesperale“, in anul 1983. In cele aproape doua decenii de „aparenta“ tacere, poetul, cu tacerea pre tacere calcind, s-a „autoflagelat“ obsesiv intre „taina“ si „necuvint“. Ca si cum s-ar zbate intre creatia lui Blaga si cea a lui Nichita, insa fara a stirbi cu ceva din versurile de rafinament care-l reprezinta. Si… toate acestea, caci „Am plins cu degetele / pe un munte de flacari / cu inima cerului am plins / facerea lumii“, fara sa stie ca „sub straiul crud al lacrimei“ sta „necuprinderea“. Asadar, poetul N.N. Negulescu cauta permanent esentele tari ale existentialismului, mai ales, dupa indelungi meditatii.