Statele Unite sprijina guvernul ca sa isi indeplineasca promisiunile
Anul 2005 reprezinta, pe multe planuri, un inceput nou si captivant pentru România. Situatia in România s-a schimbat. La 15 de ani dupa caderea dictatorului comunist al României, tara detine in prezent toate elementele necesare unei lansari pline de succes. Aceasta include un guvern nou, progresist, hotarit sa faca reforme rapide si de anvergura in domeniul economic. Scopul sau declarat este atragerea de investitii straine si incurajarea unei functionari bune si competitive a economiei de piata.
Semnarea tratatului de integrare in Uniunea Europeana, care este asteptata in acest an, este, de asemenea, un semn pozitiv. Guvernul a incheiat cu succes toate capitolele de negociere cu UE si a inceput acum procesul de integrare in Europa.
Prezentul guvern are sansa de a construi pe solida performanta macroeconomica pe care o mosteneste de la guvernul anterior, care a facut multi pasi inainte, ce s-au dovedit pozitivi pentru România.
Acum este un moment special in istoria României – Statele Unite sint foarte placut surprinse de schimbarile pe care le observam aici si considera ca viitorul economic al tarii dumneavoastra este unul stralucitor, atita timp cit reformele continua. Noul guvern a facut multe promisiuni cetatenilor României, iar Statele Unite sint dedicate in a va ajuta sa va indepliniti promisiunile pe masura ce România creste si se dezvolta.
In mod normal, in acest punct al discursului privind economia, as putea incepe sa vorbesc despre coruptie. Totusi, nu am sa fac acest lucru astazi, pentru ca simt ca presedintele Basescu si actualul guvern au luat o pozitie clara privind acest subiect si se afla pe calea cea buna. Oferim intregul nostru sprijin in aceasta privinta si le dorim numai bine, ca si majoritatea românilor, si vom urmari progresele inregistrate.
In schimb, astazi as vrea sa privesc mai departe si sa ofer o viziune asupra modului in care România poate sa se transforme intr-un actor de mai mare importanta in economia globala. România este o tara bogata, cu o forta de munca puternica, educata, hotarita sa reuseasca si cu un spirit antreprenorial gata sa infloreasca. Tara dumneavoastra are acum instrumentele necesare in vederea asumarii unui rol mai important.
România se transforma deja intr-un lider, in ceea ce priveste promovarea de stabilitate in aceasta regiune si in afara ei, in Caucaz, Afganistan si Irak. Indemn România sa se vizualizeze, in mod similar, si ca lider in afaceri prin impunerea sa drept centru comercial regional.
Pozitia geografica a României, impreuna cu resursele sale umane si materiale, i-ar putea permite sa se impuna ca veriga comerciala, facind legatura intre noua Europa de Est, potentialul Asiei Centrale si Caucazului si noul Orient Mijlociu. România are potentialul de a se dezvolta intr-un centru de servicii si export pentru zona.
Daca România se pozitioneaza ca poarta pentru pietele din jur, va atrage investitiile straine care sint in cautarea unor centre din care sa isi conduca afacerile in regiune. Pe masura ce România isi construieste reteaua, produsele autohtone vor gasi mai usor noi piete de desfacere, iar investitiile straine vor avea mai multe motive sa soseasca si sa ramina in aceasta tara.
Pe o raza de doar 2.000 de kilometri de Bucuresti, distanta care poate fi acoperita cu usurinta de un Boeing 737, exista 38 de capitale din Europa si Orientul Mijlociu, inclusiv Varsovia si Tallin, ca si Bagdad sau Aman. Aceasta arie include un potential de piata de mai mult de 550 de milioane de oameni, cu un PIB combinat de mai mult de sapte trilioane de USD.
Accesarea acestor piete este o posibilitate naturala pentru România. România ar intari relatiile comerciale traditionale pe care le-a creat cu mai mult de 2000 de ani in urma, pe malurile Dunarii, in timp ce ar crea, totodata, unele noi, folosind noi cai de transport, cum ar fi Autostrada Transilvana.
România ar putea, de asemenea, sa profite de oportunitatea de a se erija in centru regional de calatorii aeriene, oferind zboruri convenabile ca pret catre capitalele din vecinatate, pentru cei care fac afaceri in regiune. In prezent, nu exista zboruri comerciale directe catre orase din apropiere, cum ar fi Belgrad, Kiev, Zagreb si Ankara. Oamenii de afaceri stationati la Bucuresti, care au nevoie sa participe la intruniri in Serbia, de exemplu, se pling de lungile ore irosite pe aeroporturi, cind se transfera de la un zbor la altul. Acesta este, se pare, unul dintre motivele pentru care comertul de bunuri in doua sensuri intre cele doua tari este de aproximativ 200 de milioane de USD pe an. In mod similar, comertul intre România si Bulgaria pentru primele noua luni din 2004 nu a atins nici macar 600 de milioane de USD.
Aceasta idee, de a transforma România intr-un centru regional de activitate economica pentru companiile românesti si multinationale, nu este greu de imaginat. Iar România are multe avantaje naturale, inclusiv o mare piata interna, o forta de munca specializata in IT, acces la bazinul Dunarii si la Marea Neagra si relatii economice istorice in Orientul Mijlociu. Totusi, România va avea de infruntat o competitie acerba pe masura ce cauta sa adere la economia globala.
Pentru a face fata acestei provocari, este crucial pentru România sa se concentreze pe eliminarea obstacolelor care au ramas in ceea ce priveste investitiile si dezvoltarea. Recunoscind ca premierul Tariceanu si guvernul sau fac deja pasi indrazneti in imbunatatirea climatului de investitii aici, as vrea sa ofer citeva consideratii privind cele mai importante probleme cu care cred eu ca va confruntati. Ma voi axa pe trei subiecte: oferirea de oportunitati egale, reforma Codului Muncii si promovarea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii.
Nu intentionez sa fac o expunere exhaustiva. Unul dintre motivele pentru care Camera de Comert Americana a sponsorizat acest eveniment a fost initierea unui dialog public intre firme si noul guvern pe diverse chestiuni. Sper ca acest dialog sa continue.
Oportunitati egale
România trebuie sa asigure sanse egale pentru a incuraja un peisaj concurential sanatos pentru afaceri si a atrage si retine atit investitorii locali, cit si pe cei straini. Salutam recenta introducere a cotei unice de impozitare atit pentru persoane fizice, cit si pentru companii; acesta este un prim mare pas spre reducerea evaziunii fiscale si incurajarea investitiilor.
Totusi, a continua acceptarea reducerii datoriilor si anularea arieratelor pentru companiile de stat si cele private, privilegiate, impiedica investitiile directe. In prezent, chiar si estimarile noastre cele mai modeste privind arieratele la bugetul general al guvernului de la sectorul de stat si cel privat depasesc 2,9 miliarde USD, aproximativ 4,5 la suta din PIB-ul estimat pe 2004.
Companiile nu doresc sa concureze pe o piata ostila, unde vor avea intotdeauna un handicap pe care nu il pot controla. Acest fapt se poate compara cu cazul unui elev cinstit care se prezinta la examenele finale inconjurat de o clasa de altii care copiaza – elevul cinstit pierde motivatia pentru ca realizeaza ca munca asidua nu aduce intotdeauna beneficii.
In mod similar, sistemul judiciar trebuie sa dezvolte si sa puna in aplicare standarde profesionale, care sa promoveze corectitudinea si statul de drept. Românul mediu nu crede ca i se poate face dreptate intr-o instanta din România. Acelasi lucru se aplica si comunitatii de afaceri, care considera ca tribunalele sint imprevizibile si inegale in modul in care aplica legislatia comerciala, iar deciziile in justitie se bazeaza deseori pe interese personale si de grup.
Exista o multime de exemple despre modul in care lipsa oportunitatilor egale descurajeaza investitiile in România. In industria alimentara si de bauturi, un mare investitor strain s-a confruntat cu un adevarat razboi dus de conducerea ostila a unei companii locale. Aparatele automate de vinzare ale investitorului au fost vandalizate in mod repetat si scoase din gari, iar vinzatorii au fost amenintati. Cel mai rau a fost ca firma locala a primit tot felul de ajutoare directe si indirecte din partea statului, a beneficiat de reduceri sau reesalonari de taxe si impozite, ca si de o supraveghere laxa din partea autoritatilor vamale asupra importurilor de zahar prin zonele defavorizate. In tot acest timp, Garda Financiara, practic, s-a mutat in cladirile investitorului strain.
Acest investitor strain a perseverat in ciuda acestor nedreptati, desi altii au abandonat. Aceasta include un fabricant de mobile, multimilionar in dolari, care, intr-o buna zi, si-a strins pur si simplu bagajele si s-a mutat din cauza unor hartuieli persistente din partea autoritatilor locale.
Investitorii potentiali aud despre astfel de cazuri care dauneaza si percep România ca fiind un mediu ostil pentru afaceri si pentru o competitie sanatoasa. România trebuie sa corecteze aceste nedreptati pentru a prezenta o noua imagine pozitiva comunitatii investitionale globale.
Reforma Codului Muncii
Ce se poate spune despre Codul Muncii? Un studiu recent arata ca majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii din România nu respecta Codul Muncii. Nu il respecta pentru ca nu pot. Contabilitatea, rapoartele si cerintele juridice sint prea complicate. Daca inspectorul muncii apare, prefera sa plateasca o amenda – sau, mai rau, sa plateasca mita – si sa accepte asta ca un pret al faptului ca fac afaceri.
Este necesar ca guvernul sa revizuiasca prevederile Codului Muncii care afecteaza in mod negativ activitatea eficienta a firmelor, cum ar fi reducerea birocratiei in ceea ce priveste activitatile angajatilor si evenimentele in favoarea solutiilor simple, electronice.
De exemplu, cum poate o tara ca România, dezvoltata ca tehnologie, sa tolereze o situatie in care marilor corporatii li se cere sa angajeze „scribi“ pentru a scrie de mina date in registre de tip secolul XIX pentru a se conforma cu niste regulamente invechite? Una dintre estimari este ca o firma mare are nevoie de o astfel de persoana, angajata cu contract permanent, la o suta de angajati. Tinerea unor evidente electronice asupra angajatilor nu este permisa pentru a substitui acest sistem invechit. Aceasta reprezinta o crestere de 1 la suta a costului pentru a face afaceri aici, in România. Companiile mici, care nu isi pot permite sa angajeze un inspector al muncii autorizat, trebuie sa apeleze la Oficiul Muncii local si sa plateasca o taxa pentru servicii de evidenta neelectronica, taxe echivalind cu 0,75 la suta din fondul de salarii al firmei.
Companiile au, de asemenea, nevoie de o mai mare flexibilitate in privinta orelor de munca si a controlului privind planificarea resurselor umane. Potrivit Bazei de date „Doing Business“ a Bancii Mondiale, România se claseaza printre ultimele 20 dintr-o lista de 145 de tari in privinta dificultatii in a face angajari – acest tip de birocratie este un impediment major in investitii.
Dezvoltarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii
In final, dati-mi voie sa ma refer la dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, un puternic motor al cresterii economice si al imbunatatirii standardului de viata pentru o mare parte a populatiei.
Toti sint de acord ca România are nevoie sa isi extinda clasa de mijloc antreprenoriala, prin promovarea cresterii Intreprinderilor Mici si Mijlocii, sau IMM-urilor, care pot interactiona cu investitorii straini, si pot absorbi fonduri de la acestia. Pentru a face acest lucru, România are nevoie de reforme administrative, care sa creeze o atmosfera care sa ii ajute pe „cei mici“ sa aiba sansa de a crea si sustine afaceri de succes.
Companiile mici de aici sufera in prezent din cauza costurilor disproportionat de mari pe care le implica initierea si derularea unei afaceri.
IMM-urile sufera, de asemenea, disproportionat, din cauza problemelor de birocratie legate de coruptia implicata in obtinerea licentelor si permiselor si in inregistrarea unor societati comerciale. Raportul „Doing Business“ al Bancii Mondiale arata din nou ca in România perioada de inregistrare a proprietatii este de cinci ori mai mare decit media de 34 de zile din tarile membre OECD. Aplicarea unui contract in România necesita 335 de zile, spre deosebire de tarile OECD, in care termenul este de 280 de zile.
Companiile ar trebui, de asemenea, sa incurajeze eficienta: de ce trebuie cineva sa mearga la trei ghisee diferite intr-o banca pentru a depune sau retrage bani? Firmele (ca si consumatorii) vor sa faca o singura oprire. In loc sa fie pregatiti doi angajati diferiti, pentru doua locuri de munca diferite, de ce nu ar exista servicii multiple la toate ghiseele, in acelasi timp?
O sporire a accesului la finantari pentru IMM-uri este, de asemenea, cruciala pentru dezvoltarea lor. Studentii români cunosc tehnologie si sint gata de munca. Puneti-le la dispozitie fonduri pentru ca ei sa poata demara mici afaceri. Creati-le facilitate. Creati „incubatoare“ in universitati, care sa fie in legatura cu corporatii. Aceste tipuri de initiative vor alimenta dezvoltarea IMM-urilor.
Sint multe de facut in acest domeniu. Dar exista si citeva lucruri incurajatoare. Datorita trecerii la „impozit pe cifra de afaceri“ pentru microintreprinderi, numarul IMM-urilor a crescut (12 la suta) in ultimii doi ani. Aceasta masura, care a intrat in vigoare la sfirsitul anului 2004, a permis firmelor sa plateasca fie 1,5 la suta din venitul lor brut, impozit, fie 25 la suta din profitul lor net, avind ca rezultat un numar suplimentar de aproximativ 40.000 de locuri de munca. Aceasta abordare trebuie extinsa cit mai mult si cit mai repede posibil.
Concluzie
România poate profita de aceasta oportunitate pentru a face schimbari si a lucra atent si rapid in alinierea la standardele occidentale de afaceri a acestor domenii. O echipa capabila, experta in afaceri, este constituita si intelege problemele si mizele – este important sa avansati, sa va concentrati asupra scopurilor propuse si sa nu va lasati descurajati de pesimisti.
Daca exista un lucru care ar trebui sa fie clar pina acum este ca, intr-o economie de piata internationala libera, companiile sint libere sa ia decizii strategice care sa le serveasca cel mai bine interesele. Investitorii vor gravita spre piete unde costurile de tranzactie sint scazute, drepturile de proprietate sint clare, birocratia este minima, iar justitia asigurata.
Avem cu totii aceeasi viziune pentru România: ca aceasta sa fie o tara stabila, libera si sanatoasa, care sa isi asume rolul de lider in regiune. Dorim noului guvern mult noroc in depasirea barierelor care au mai ramas in calea succesului spre integrarea in economia globala.
