O femeie, care are mina şi piciorul drept paralizate, lipsă de materie osoasă din craniu de 6/10 şi un rinichi extirpat, luptă să supravieţuiască pentru a-şi creşte cele două fetiţe, de trei şi şapte ani. Tinăra nu are pe nimeni care să o ajute in gospodărie, iar fata cea mare are probleme grave de sănătate şi, deşi a fost la foarte mulţi medici, nu i s-a putut pune nici un diagnostic. Casa in care locuieşte tinăra aparţine bunicilor şi este intr-o stare avansată de degradare, acoperişul fiind distrus.
Maria Deftu are 31 de ani şi locuieşte cu cele două fete ale ei in comuna Tetoiu, intr-o casă mică din chirpici, care are acoperişul prăpădit. Tinăra a avut o copilărie nefericită. A crescut intr-un centru de plasament şi nu şi-a cunoscut tatăl niciodată. „Am fost şase fraţi şi toţi am crescut la cămin, pentru că mama ne-a abandonat, s-a recăsătorit la Petroşani şi nu ne-a mai căutat niciodată. De tata nu am aflat nimic şi nici nu ştiu dacă mai trăieşte“, a spus Maria. Pe la virsta de şapte ani Maria a inceput să leşine, lucru care se intimpla din ce in ce mai des. „La opt ani am făcut apendicită, operaţia nu a reuşit şi am făcut ocluzie intestinală. Am stat citeva luni internată in spital şi după un an, in urma unui blocaj renal, mi s-a extirpat un rinichi“, a povestit tinăra. La 14 ani, in urma unui accident cardiovascular, Maria a făcut pareză la mina şi piciorul drept. „Intr-o săptămină am făcut trei operaţii pe creier la Bucureşti, la Spitalul Floreasca. Diagnosticul a fost angin parietal sting şi nu am avut bani ca să imi pun proteză in locul materiei osoase din craniu care este de 6/10. Medicii mi-au făcut altă programare ca să imi pună proteza, dar, cum aveam nevoie de citeva milioane de lei, sumă foarte mare pe vremea aceea, şi cum nu aveam pe nimeni care să mă ajute, nu m-am mai dus. Este foarte riscant, pentru că mă pot lovi oricind“, a spus femeia.
A fost căsătorită cu un iranian
Pentru că Maria avea foarte multe probleme de sănătate, medicul de familie a avertizat-o că nu are voie să facă niciodată copii, riscind să moară. Fiind internată intr-un spital din Bucureşti pentru recuperare, la 24 de ani tinăra a făcut cunoştinţă cu un iranian care era medic generalist şi se afla in Romania pentru specializare. „Am fost dată in grija lui şi ne-am imprietenit, după care ne-am căsătorit. Mi-am dorit foarte mult un copil, cu toate că ştiam că imi riscam viaţa. Am rămas gravidă şi am născut-o prin cezariană pe Renata, care are şapte ani“. La un an şi jumătate de la naşterea Renatei, Maria a făcut trei preinfarcturi şi a stat internată in spitalele din Bucureşti şi din Vilcea aproape un an. „Nu ştiu cum am mai rămas in viaţă. De această perioadă nu imi amintesc nimic, doar că stăteam intr-un pat şi medicii imi dădeau ocol. Din cind in cind parcă o vedeam doar pe fetiţa mea, care mă implora să nu mor“, işi aminteşte Maria Deftu. La puţin timp după ce a ieşit din spital, soţul femeii a plecat in Iran, pentru că fraţii l-au inştiinţat telefonic că, in urma unui accident rutier, părinţii săi au decedat. „A plecat să işi ingroape părinţii şi a rămas că se intoarce, dar nu a mai venit. In cinci ani ne-a trimis bani şi haine o singură dată şi de atunci nu mai ştim nimic de el“.
Renata este in clasa intii. Are şi ea probleme grave de sănătate, dar cauza bolii incă nu a fost depistată. „Are momente in care face crize şi convulsii şi nu mă pot inţelege cu ea deloc. Am fost la Bucureşti, la Craiova, unde au văzut-o foarte mulţi medici, dar nu i-au dat un diagnostic. Ii fac mereu tratament şi mi s-a spus că peste doi ani, in urma analizelor, se poate stabili cauza bolii, pentru că acum Renata este foarte mică“.
Insoţitorul şi-a bătut joc de ea
Rămasă singură şi fără nici un sprijin, Maria a incercat să işi găsească mama, după ce a aflat prin cineva că aceasta trăieşte. „O femeie din comună mi-a spus că mama este căsătorită in Petroşani şi am luat legătura cu ea. A venit să mă vadă, mi-a spus că nu poate să mă ajute in nici un fel şi mi-a adus in casă un bărbat in virstă, trecut de 50 de ani, ca să fie insoţitorul meu. La inceput m-am opus, dar mama a zis să nu imi fac griji, pentru că omul este cumsecade şi va sta cu mine in locul ei, pentru că ii este frică să nu păţesc ceva. Bărbatul respectiv avea famile, dar cu toate astea a profitat de mine şi l-am dat in judecată ca să plece din casa mea. Am căutat-o pe mama să stau de vorbă cu ea, dar nu a mai fost de găsit la adresa la care o găsisem prima dată. Am rămas gravidă şi am născut-o pe Ionela, tot prin cezariană. Mezina are trei ani“, a povestit femeia, cu lacrimi in ochi.
Tavanul locuinţei se prăbuşeşte peste ele
Maria işi creşte fetele dintr-o pensie de handicap şi de insoţitor in valoare de 4,5 milioane de lei. „Cel mai prost stau cu apa, pentru că fintina se află la ciţiva kilometri distanţă şi am un om care imi aduce cu bidonul şi ii dau cite 500.000 de lei pe lună“, a spus tinăra. Pentru că Maria se deplasează foarte greu, nu poate să aducă nici lemne cu care să se incălzească şi de multe ori a plătit vecinii ca să o ajute. „Iarna aceasta am avut noroc că nu a fost zăpadă, pentru că muream de frig şi cădea tavanul pe noi. Nu am posibilitatea să repar acoperişul casei şi intr-o zi se va prăbuşi camera pe noi“, a precizat femeia. Constantin Stata, directorul Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială, Sănătate, Invăţămint Cultură (DJASSIC), spune că apreciază efortul Mariei de a-şi creşte copiii. „Am fost la ea acasă şi, deşi trăieşte intr-o cocioabă, toate lucrurile sint aranjate şi curate. Este foarte bolnavă şi işi ingrijeşte foarte bine fetele. Cel care este obligat să o ajute este primarul, care a promis că ii repară casa, dar nu a făcut nimic“, a precizat directorul DJASSlC. Singurele ajutoare pe care le-a primit tinăra au fost din partea DJASSlC şi au constat in alimente, haine, citeva obiecte casnice, bani şi saci cu ciment ca să işi repare casa.
