Populaţia işi indreaptă atenţia mai mult către creditele in valută, leul fiind mult mai scump decit dolarul sau euro
Evoluţia cursului de schimb leu-dolar şi leu-euro incepe să dea mari bătăi de cap populaţiei, care nu ştie cum este mai profitabil să economisească pe termen scurt şi mediu. De la inceputul anului şi pină in prezent, cursul de schimb i-a luat prin surprindere pină şi pe bancheri, care anticipau o scădere uşoară a leului şi nicidecum o apreciere substanţială a monedei naţionale. Cea mai grea decizie este aceea de a stabili in ce monedă e bine să te imprumuţi de la bancă atunci cind vrei să cumperi in rate sau in leasing (cazul firmelor) anumite bunuri de folosinţă indelungată. Deşi leul a crescut constant de-a lungul anului, ajungind la valoarea de acum doi, trei ani in raport cu dolarul american, sfaturile bancherilor au fost mereu prudente, anticipind o creştere iminentă a cursului. Nu s-a intimplat aşa, o parte dintre analişti renunţind să mai facă previziuni de orice fel. In acest caz, fiecare persoană decide care este cea mai bună variantă in cazul in care se hotărăşte să economisească sau să se imprumute de la bănci.
Credite in valută pentru finanţarea celor in lei
In prezent, dobinzile in valută sint net inferioare celor in lei, chiar dacă bancherii au avertizat că dobinzile la creditele in dolari şi euro vor creşte. Statisticile demonstrează că populaţia şi firmele au profitat din plin de ecartul mare dintre leu şi valută, ciştigurile fiind aproape duble la cele in monedă străină. Posibila creştere a inflaţiei şi costurile crescinde nu i-au speriat pe cei care s-au imprumutat in valută, dovedind incă o dată că populaţia a dorit să beneficieze din plin de scădera dolarului şi a euro. Noţiuni ca deficit comercial sau inflaţie nu au influenţa pe care o exercită un buzunar cu bani mai mulţi. „In prezent, cel mai bine este să te imprumuţi in valută, deoarece creditele sint mai ieftine“, a declarat pentru GdS un funcţionar al unei bănci importante din Craiova. Sint la ordinea zilei situaţiile in care persoanele care s-au imprumutat in lei in urmă cu un an fac credite in valută, pentru a-şi finanţa cheltuielile şi pentru a scăpa de dobinzile mari la lei . Pentru a contracara explozia creditului valutar, Banca Naţională a redus de mai multe ori dobinda de intervenţie (dobinda pe care o acordă BNR depozitelor constituite de băncile comerciale), fără ca celelalte bănci să reducă automat şi dobinda la creditele acordate. Demersul băncii centrale avea o ţintă clară: scăzind dobinda de intervenţie, băncile comerciale ar fi fost obligate să reducă dobinda la depozite şi, implicit, la cea pentru credite. Nu s-a intimplat aşa, băncile continuind să menţină ecartul in jurul cifrei de 10%. In prezent, nici o bancă nu are dobinzi la creditele in lei mai mici de 20%, la care se adaugă comisioanele de administrare a contului, ceea ce, comparativ cu creditele in valută de 10-11%, inseamnă aproape dublu.
Linişte la casele de schimb
Doljenii s-au obişnuit cu tendinţa de scădere a cursului de schimb şi nu au luat cu asalt casele de schimb valutar din oraş. Pentru astăzi, Banca Naţională a anunţat un curs mediu pentru dolar de 29.013 lei, iar pentru euro, de 38.494 de lei, specialiştii aşteptindu-se ca dolarul să scadă sub pragul de 29.000 de lei. Casele de schimb valutar afişau ieri cursuri de 37.700 de lei la cumpărare şi de 38.800 de lei la vinzare pentru euro şi de 28.300 la cumpărare şi de 28.500 la vinzare pentru dolar. Patronii caselor de schimb spun că numărul de clienţi a crescut uşor, dar nu se poate vorbi despre cumpărări sau vinzări masive. Evoluţia cursului nu este surprinzătoare, deoarece in preajma sărbătorilor, populaţia are nevoie de lei pentru cumpărături, schimbind valuta deţinută, in felul acesta, ridicind tensiunea de pe moneda naţională. Banca Naţională a strins in vistierie aproximativ 11 miliarde de dolari, sumă care ii permite să intervină pe piaţă ori de cite ori se inflamează cursul. De fapt, intervenţia băncii centrale este din ce in ce mai discretă, aceasta declarind că doreşete să lase cursul liber in perspectiva liberalizării contului de capital, care presupune că, de la anul, străinii işi vor putea deschide conturi in lei fără restricţie.
