In Dolj, peste 260 de persoane isi vor padurile inapoi

Guvernul nu se dezminte si mai toarna o pomana electorala inainte de alegeri pe principiul orice vot in plus e binevenit. Astfel, proprietarii de terenuri agricole si forestiere care nu au putut fi retrocedate vor fi despagubiti de stat in baza HG nr. 1546/2004, aprobate recent de executiv. In privinta terenurilor agricole, evaluarea se va face in functie de potentialul productiv, pentru cel mai bun pamint proprietarii primind 27,5 milioane de lei/ha, iar pentru cel mai slab – 6,1 milioane de lei/ha. In cazul in care nu se pot stabili amplasamentul detinut de proprietar si clasa de calitate a terenului, despagubirea se va face la valoarea de 15,6 milioane de lei/ha. In privinta terenurilor forestiere, HG nr.1546 tine seama de specia arborilor existenti la data preluarii padurilor de catre stat, precum si de virsta si clasa de productie. Proprietarii vor primi aproximativ 72 de milioane de lei/ha pentru padurea de stejar si 5,7 milioane/ha pentru cea mai tinara padure de plopi sau salcii. Daca pe suprafata solicitata nu mai exista padure, baza de calcul a despagubirii se va calcula in functie de media pretului de pornire la licitatiile pentru masa lemnoasa organizate de Regia Nationala a Padurilor, care in prezent este de 426.131 de lei/mc de lemn.

Cum ii va afecta insa pe craioveni hotarirea guvernului? Directorul Directiei Silvice Craiova, Stefan Deca, a declarat pentru GdS ca la nivelul judetului Dolj s-au centralizat deja suprafetele de teren forestier pe baza carora urmeaza sa se acorde despagubirile. „Cele mai multe cereri sint la Mirsani, unde 240 de proprietari revendica aproximativ 90 de hectare de padure. In Craiova s-au facut cereri pentru 17 ha“, a declarat Deca.

Ce despagubiri vor obtine proprietarii de paduri ramine de vazut, deoarece in Dolj majoritatea terenurilor au fost plantate cu salcimi. „Pina in prezent, noi am onorat toate cererile de retrocedari pe baza Legii nr. 18/1991 si a Legii nr. 1/2001. Unele dintre revendicari au ajuns in instanta, iar unele nu au putut fi onorate, deoarece padurea nu mai exista, cum e cazul la Sadova, unde au fost defrisate aproximativ 9.000 de hectare. La terenurile forestiere nu e ca la cele agricole“, a mai spus Deca.

Probleme cu retrocedarile au aparut si in cazul revendicarilor Mitropoliei Olteniei, care cerea 4.500 de hectare prin cultul bisericesc la nivelul regiunii Oltenia. „Expertii au stabilit ca exista teren doar pentru 2.700 de hectare, restul urmind sa fie returnat sub forma de despagubiri acordate de stat“, a precizat directorul Directiei Silvice.