Discutiile aprinse pe marginea oportunitatii declansarii procedurii de faliment de catre administratiile financiare impotriva societatilor cu datorii mai mari de 5.000 de euro par sa fi luat sfirsit. O data cu aparitia noii legi a falimentului publicate in Monitorul Oficial, administratiile financiare vor sti in ce conditii pot cere reorganizarea sau falimentul societatilor si isi vor putea recupera mai usor sumele pe care se chinuiesc de ani de zile sa le obtina prin diferite mijloace.
„Pina la aparitia noii legi, noi am inaintat in justitie cereri de faliment si reorganizare pe baza Legii 64/1995, iar preponderente au fost cererile de faliment intrucit societatile de la care avem de recuperat bani nu mai pot fi viabile, iar reorganizarea judiciara nu ar face decit sa creasca si mai mult nivelul datoriilor uriase pe care le au la noi“, a declarat Mihai Antonescu, director executiv adjunct al Directiei de Metodologie si Administrare a Veniturilor Statului din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Dolj.
Tendinta autoritatilor de a cere direct falimentul a creat discutii aprinse chiar in cadrul Ministerului de Finante. Au fost voci care spuneau ca prin faliment persoanele vinovate de situatia financiara precara a unei societati scapa de responsabilitate si nu mai pot fi trase la raspundere. Mihai Antonescu spune ca Legea 64 prevede in mod clar cine poate fi tras la raspundere. „Articolul 124 specifica foarte clar ca responsabilitatea apartine administratorilor, directorilor sau cenzorilor care au contribuit la situatia data. Administratorul raspunde personal daca se dovedeste ca a falimentat societatea in mod intentionat“, a precizat directorul din finante. Cei care scapa sint patronii sau asociatii respectivei societati, care nu raspund in fata legii decit in limita capitalului social declarat, desi in multe cazuri administratorii si directorii sint numiti in functii doar de ochii lumii, cei care conduc din umbra fiind de fapt patronii.
Finantele vor face „curatenie“
In ultima vreme, in Dolj a crescut numarul cererilor de declansare a falimentului anumitor societati cu datorii. „Noi am introdus pina acum 137 de cereri de faliment pentru a recupera creante de 652 de miliarde de lei, dar participam alaturi de alte institutii la masa credala pentru alte 597 de miliarde de lei. In prezent, participam la alte 511 actiuni pentru care au depus cerere de faliment ceilalti creditori si avem doua dosare de reorganizare judiciara. Intentia noastra este sa facem curatenie, pentru ca firmele viabile sa-si plateasca datoriile la timp, iar celorlalti sa le lichidam patrimoniul. Pentru a recupera cit mai mult din sumele datorate la unele firme am pus sechestru si le-am scos la licitatie, inainte de a-i baga in faliment, pentru a scapa de ceilalti creditori care au si ei de recuperat sume mari de la aceste firme“, a mai declarat Mihai Antonescu. Conform spuselor sale, reprezentantii DGPF Doljul nu sint adepti ai societatilor de lichidare. „Daca legal comisionul lichidatorului poate ajunge la 20%, noi nu acordam mai mult de 4-5%“, a precizat Mihai Antonescu.
Cu falimentul inainte!
Noua Lege a falimentului a adus modificari majore cu privire la procedura reorganizarii unei societati cu datorii. Conditia principala este ca firma in cauza sa-si fi incetat platile catre creditori de cel putin 30 de zile, iar cuantumul sumelor datorate sa fie peste echivalentul in lei a 3.000 de euro, fata de 5.000 cit era pina acum. De asemenea, reorganizarea societatii nu mai poate fi aminata la nesfirsit, avind ca termen maximum doi ani, perioada in care trebuie indicate clar perspectivele de redresare si mijloacele financiare disponibile. Daca societatea nu se conformeaza planului, administratorul sau oricare dintre creditori poate solicita oricind judecatorului sindic intrarea in faliment.
„Perioada de doi ani pentru reorganizare este binevenita, pentru ca pina acum acest proces dura trei, patru ani. Societatile aflate acum in diferite stadii de procedura vor fi tratate conform noilor reglementari“, a precizat Mihai Antonescu. Conform noii legi, administratorul sau lichidatorul pot obliga debitorul sa le puna la dispozitie informatii cu privire la activitatea si averea sa. Daca nu se conformeaza, legea prevede inchisoare de la un an la trei ani sau amenda. De asemenea, judecatorul sindic poate dispune ca o parte din obligatiile societatii sa fie suportate de conducerea companiei, administratori, directori, cenzori. Managerii societatilor in cauza pot raspunde cu averea personala daca au folosit bunurile societatii in folosul propriu sau daca au dispus in interes personal continuarea unei activitati care ducea in mod inevitabil la incetarea de plati.
