Stemele comunelor din Dolj sint create dupa imaginatia primarilor si a consilierilor. Specialistii considera ca nici unul dintre proiectele de pina acum nu corespund normelor heraldice. Oi, cai, vaci, gaini, spice, porumb, biserici, copaci, riuri stilizate se doresc a fi mesajele de identificare ale unor comune din judetul Dolj. Simbolurile alese de consilierii locali si de primari sint insa departe de cele cunoscute de specialistii in heraldica. Cu toate acestea, primarii din Dolj s-au consultat cu satenii si mai putin cu specialistii in domeniu.
Fiecare comuna din judetul Dolj ar trebui sa aiba o stema care sa sugereze ceea ce este mai semnificativ pentru localitatea respectiva. Primarii si consilierii locali din comunele Doljului au incercat, prin forte proprii, sa „construiasca“ o stema care sa fie un simbol al localitatii. La Almaj, primarul Ion Racareanu uitase unde a pus proiectul cu stema localitatii. Un porumb, un spic de griu si ceva legume ar reprezenta, in opinia primarului, cea mai buna alegere pentru comuna sa. „Sincer sa fiu, n-o mai gasim, ca ne-am despartit de Cotofeni si sintem in reorganizare, dar, daca ne faceti dumneavoastra una, va multumim. Nu prea ne-am hotarit ce sa punem pe ea, probabil o cultura de asta, mare, porumb, griu, eventual ceva sere, ca noi ne ocupam cu legumele, in partea asta“, a spus primarul comunei doljene Almaj, Ion Racareanu.
Un spic de griu, un porumbel, o vaca, un strugure si un mar… ca sa fie
Specialistii in heraldica spun ca majoritatea primarilor vor sa puna pe stema gainile din curte sau papusoiul de pe cimp, de parca numai la ei in comuna ar creste gaini sau s-ar cultiva porumb. Ideea este ca pe o stema sa fie un insemn care sa reprezinte comuna, care sa fie specific numai ei, in masura in care acest lucru este posibil. Cea mai complexa stema a unei localitati doljene ar putea fi insa cea a comunei Brabova. La initiativa primarului Teodor Nania, alesii locali au aprobat un proiect de hotarire privind elaborarea modelului pentru stema comunei. Pe linga cerealele care se vor regasi probabil pe majoritatea stemelor din Dolj, cea de la Brabova ar putea avea imortalizata si un cap de animal, dar hotarirea nu a fost inca luata. „Am aprobat stema noastra in consiliul local. Trebuie sa o facem in functie de obiectivele pe care le avem in comuna. Cred ca va ramine la un spic de griu, un strugure, un porumbel si un animal. Cel mai bine ar fi sa ne hotarim la o vaca, multi dintre noi avind acest animal in gospodarie. Ca sa fie mai multe, ar mai merge si un mar, pentru ca avem o gramada de plantatii“, a spus primarul comunei Brabova, Teodor Nania.
Un spic de griu, un bujor si porumb
Consilierii locali din comuna doljeana Plenita au facut mai multe propuneri in privinta stemei localitatii. Potrivit primarului Mihail Stanciu, un bujor, citeva spice de griu si ceva porumb ar reprezenta cea mai buna alegere. „Cei din Plenita au incercat sa se inspire dupa vechea stema, dar nu au mai gasit-o. Stema e in curs de formare. Am zis sa punem un spic de griu, un bujor si porumb. Am incercat sa ne inspiram din cea veche, dar nu mai stim pe unde este si ne-am lasat pagubasi. Avem o rezervatie de bujori si chiar o sarbatoare a acestei flori si cred ca reprezentarea ar fi buna“, a declarat primarul Mihail Stanciu.
Primarii doljeni ar trebui sa consulte un specialist in heraldica
O metodologie de elaborarea proiectelor de stema a fost elaborata de mai mult timp de catre Comisia de specialitate a Academiei, iar copii ale acesteia au fost distribuite prefecturilor. Potrivit specialistilor in heraldica, din punct de vedere tehnic, desenelor de pe stemele comunelor doljene le lipseste tocmai heraldicitatea, in sensul ca simbolurile figurate trebuie sa fie, in mod necesar, dintr-un set de imagini standardizat in urma cu mai bine de 300 de ani. Muzeograful Cornel Balosu, de la Sectia de Etnografie a Muzeului Olteniei, a declarat ca si in trecut au mai existat sate si judete care au avut steme. „Au fost apoi stemele bisericesti, cind episcopiile au avut insemne heraldice. Lucrurile sint insa mai complicate. Au existat studii heraldice, dar treptat s-a pierdut naravul acesta frumos, cu insemnele si identitatea. Sint de parere ca primarii ar trebui sa se consulte cu un specialist, inainte de a stabili care va fi stema localitatii“, spune Balosu.
Heraldica este considerata o stiinta a prezentului si a istoriei. Scopul ei este acela de a da o descriere vizuala a unui loc, regiuni, tari, organizatii sau chiar unei persoane.
