Comunele Bechet si Tismana risca sa piarda 1,3 milioane de euro

Consiliile locale din comunele Bechet (Dolj) si Tismana (Gorj) sint intr-o mare dilema: transforma localitatile in orase sau beneficiaza de fonduri europene nerambursabile de peste 1,3 milioane de euro.

„Conducerile celor doua localitati ar vrea si una, si alta. Conform unui referendum care a avut loc anul trecut, populatia din cele doua comune si-a exprimat dorinta ca acestea sa se transforme in oras. Problema este ca ambele consilii locale au depus in octombrie 2002 doua proiecte de finantare pentru alimentarea cu apa, in valoare de 1,3 milioane de euro (Bechet – 300.000 de euro si Tismana – aproape un milion de euro), iar daca se transforma in orase pierd finantarea, deoarece programul se refera doar la localitatile din mediul rural“, a declarat directorul Agentiei SAPARD Sud-Vest Oltenia, Daniel Popescu. Desi stiau ca hotarirea de guvern pentru transformarea administrativa a localitatilor era aprobata, cele doua consilii locale au semnat contractele cu Agentia SAPARD in februarie anul acesta.

„Au semnat atit de tirziu, intrucit proiectele lor nu fusesera selectate initial din lipsa de fonduri. Ulterior, acestea s-au suplimentat si ne asteptam ca din iulie sa demareze lucrarile. Nu stim insa daca organismele europene isi vor mai da acordul pentru finantare in aceasta situatie. Momentan nu avem dispozitie de blocare a fondurilor, iar de la Bucuresti am primit confirmarea pentru continuarea procesului de achizitie si de sustinere a licitatiilor in care se afla cele doua consilii locale“, a mai declarat Daniel Popescu.

Pentru a putea incepe lucrarile, consiliile locale trebuie sa faca rost de prima transa din cele cinci necesare derularii investitiei, in valoare de 20% din suma totala a proiectului, urmind ca agentia sa le deconteze banii ulterior. Sursa de finantare o reprezinta creditul de la banca, la care cele doua consilii inca nu au apelat. „Conform contractelor semnate, lucrarile trebuie terminate in 12 luni de la demararea investitiei. Ei au sperat probabil ca vor termina lucrarile si abia dupa aceea isi vor transforma comunele in orase. Desi angajamentul cu forurile internationale prevede obligativitatea investitiei in mediul rural, in cadrul Uniunii Europene sint incluse in spatiul rural si orasele mici. Noi speram ca, in cazul in care se sisteaza fondurile, sa nu fie probleme cu firmele care contracteaza lucrarile, pentru ca vor investi banii, iar consiliile locale nu vor avea resurse pentru a continua lucrarile. Oricum, ar trebui stipulata in contract o astfel de clauza“, a mai spus directorul Agentiei SAPARD Oltenia.

Pina la publicarea in Monitorul Oficial a hotaririi de guvern prin care se stabileste statutul de orase al celor doua comune, consiliile locale nu pot decit sa spere ca forurile europene nu vor afla de aceasta transformare.